Putea România să fie într-o situație mai bună în actuala criză a energiei? Am vorbit despre impactul Ordonanței 119/2022 și despre modul în care aceasta a generat mai degrabă probleme decât soluții cu Corneliu Bodea, CEO Adrem și președinte al Centrului Român al Energiei.

”România este într-un loc care este mai bun decât al altor țări și mai puțin bun decât ar fi putut să fie. Aici este nemulțumirea mea personală: cu siguranță, luând în considerare resursele de care dispunem, am fi putut fi într-un loc mult mai bun. Din păcate, o guvernanță incorectă pe o perioadă lungă de timp - aș putea spune chiar după Revoluție – a însemnat că de aproximativ 30 de ani am ratat puține din greșelile pe care ar fi trebuit să le ratăm pe în acest domeniu”, spune Corneliu Bodea.

La această frustrare a industriei energetice s-a adăugat și cea a consumatorilor, fie ei casnici sau non-casnici, în condițiile creșterii prețurilor. Or, spune președintele Centrului Român al Energiei, țara noastră putea evita să ajungă într-o astfel de poziție. Însă măsurile luate în ultima perioadă nu au avut o contribuție pozitivă.

Legislația privind energia, modificată de 4 ori în 10 luni

Care este impactul Ordonanței 119/2022 asupra sectorului energiei? Unul major și negativ, afirmă Corneliu Bodea, în condițiile în care am ajuns la a patra modificare în ultimele 10 luni de zile a legislației prin care consumatorii sunt protejați față de creșterea prețurilor la energie. Iar a cincea modificare este acum în discuție în Parlament.

Citește și: Politicile României pe piața energiei, unice în Europa - dar nu în sensul bun. Ne-ar putea lăsa fără gaze la iarnă

”Impactul vine inclusiv din această lipsă de predictibilitate și de coerență”, spune CEO-ul ADREM. ”Aș aduce un singur exemplu: de la 31 august, de la apariția acestei ordonanțe, volumul de energie tranzacționat pe piețele din România este aproape nul, aproape zero. În continuare se tranzacționează multă energie pe pe piața PZU, care este cea mai puțin potrivită pentru așa ceva. Furnizorii mari de energie se află în situația în care nu mai au contractate volumele pe care ar fi trebuit să le aibă contractate la această dată, chiar pentru iarna aceasta. Motiv pentru care este evident că impactul acestei legislații este major și din păcate, nu de bun augur”.

Supraimpozitarea traderilor crează probleme, în loc să le rezolve

O altă prevedere controversată din OUG 119/2022 se referă la supraimpozitarea profiturilor traderilor, care, spun atât analiștii, cât și jucătorii din piață, va afecta, cel mai probabil, capacitatea României de a importa gaze.

Citește și: Boloş: Supraimpozitarea celor care comercializează energia este o soluție morală

”Pe mine m-a surprins extrem de mult că, deși avem, așa cum spunea, 4 variante ale acestei legislații, niciuna afară de ultima nu aborda în niciun fel suprataxare a traderilor. Iată că, deodată, la 1 septembrie Guvernul atacă frontal și extrem de agresiv această categorie de jucători. Indiferent dacă i-am iubi sau nu, trebuie să înțelegem că traderii joacă un rol esențial în echilibrul pieței. Nu este un lucru pe care l-am inventat noi, nu este la latitudinea noastră să decidem dacă această componentă de piață liberă are sau nu dreptul să existe”, explică Corneliu Bodea.

Această suprataxare a traderilor poate avea efecte grave, care se pot traduce în creșterea prețurilor și chiar în afectarea securității energetice. România este importator de gaze și, în ultimii ani, a devenit și importator de energie electrică. Or importurile se realizează tocmai prin acești traderi.

Plafonarea, scumpă și ineficientă

Nici schema de plafonare a prețului final al energiei și gazelor nu este neapărat optimă. Pentru a o susține, Guvernul alocă, potrivit estimărilor oficialilor, aproape 7 miliarde de euro, reprezentând 2,9% din PIB. Adică, în termeni procentuali, mai mult decât Germania (2,8%) sau Țările de Jos (2,7%) și la egalitate cu Franța și Spania. Ne depășesc, ca procent din PIB, doar Letonia, Italia, Grecia, Croația și Marea Britanie.

Citește și: Federația ACUE: Sprijinul financiar pentru consumatorii de energie ar fi bine să fie mai țintit, să îi ajutăm pe cei care chiar au nevoie

”Această alocare, care pare mare în raport cu capacitatea României, dacă ne raportăm la PIB, este făcută alandala, fără o logică - sau fără o logică care să fie pe înțelesul specialiștilor. Eu personal nu am întâlnit, în cele 10 luni de când asistăm la această criză și la implicarea Guvernului în în rezolvarea ei, niciun specialist, niciun expert notabil, recunoscut, în domeniul energetic care să aprecieze aceste măsuri ca fiind coerente. De aceea, este foarte curios că deși cheltuim foarte mulți bani pentru schema aceasta de suport, pare că îi cheltuim fără să generăm răspunsul corect”, spune Corneliu Bodea.

Citeste si:

    Lipsa coerenței, marea problemă

    De asemenea, Ordonanța 119/2022 nu este aliniată cu direcțiile adoptate la nivelul UE. De exemplu, o analiză a companiei de consultanță strategică Emerton a comparat măsurile adoptate de Guvernul României pe 1 septembrie și propunerile avansate câteva zile mai târziu de Comisia Europeană. Concluzia a fost că, în mare măsură, nu sunt compatibile. De exemplu, CE nu susține intervenția pe piața angro sau plafonarea marjelor furnizorilor, iar ”windfall tax” (supraimpozitarea) trece de nivelul recomandat de la Bruxelles. Și doar România, Franța și Bulgaria au intervenit asupra prețului final facturat.

    Ce ar putea face Guvernul pentru a ieși din această criză care acum afectează atât consumatorii, cât și jucătorii din piață? ”Dacă aș fi prim-ministru, aș alege un colectiv, 7-10 oameni relevanți pentru industrie, care să propună o soluție într-un termen rezonabil de timp, cum ar fi 30-40 de zile - pentru că nu avem mult timp. Ceea ce se întâmplă de prea mult timp în România este o lipsă de coerență, o lipsă de echipă. Componența acestor grupuri de lucru care generează acum variante nu e solidă din punct de vedere al competenței și experienței. De aceea, cred că atât la nivelul ministrului Energiei, cât și al premierului există o lipsă de coerență”, conchide Corneliu Bodea.

    Citeste si:

      Acest articol a fost realizat cu ajutorul soluției software Vatis Tech care asigură cea mai bună acuratețe în limba română: 95%+

      Sursa foto: wall-street.ro

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Radu Pircă
      Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Economie »


      Setari Cookie-uri