Cablul submarin este momentan abia în stadiul de studiu de fezabilitate, care este realizat de o firmă italiană, și la fel va fi și în 2024, a precizat Zviad Gachechiladze, director pentru dezvoltare și interconectare în cadrul operatorului de sistem din Georgia (GSE), invitat la Energy Week Black Sea 2023. Lucrările efective ar trebui să înceapă în 2025, dacă nu apar întârzieri. Iar un termen optimist de finalizare ar fi 2026-2027.

De ce cablul submarin România-Georgia s-a înnodat în studiul de fezabilitate

Până la sfârșitul anului 2023 se va defini viabilitatea tehnică, economică și financiară a proiectului și se va stabili o rută preliminară. Studiul de fezabilitate este finanțat de Banca Mondială. Însă Zviad Gachechiladze a precizat, pentru wall-street.ro, că studiul poate dovedi și că proiectul nu este viabil, dincolo de interesul pentru el care există în acest moment. ”Depinde de CapEx”, spune directorul din cadrul GSE.

Un proiect similar, anunțat în deceniul trecut, viza un cablu similar între Turcia și România. Trâmbițat de politicieni prin 2015, acesta nu a trecut proba studiului de fezabilitate, deși avea doar 400 de kilometri, aproape o treime din cel despre care se vorbește acum - iar georgienii știu de acest precedent eșuat. Altfel spus, se poate dovedi că nici cel dintre România și Georgia nu e suficient de rentabil, e prea costisitor sau chiar imposibil de construit din motive tehnice.

Riscurile de la Marea Neagră

Potrivit directorului GSE, cablul - dacă va fi realizat - va avea circa 1.100 de kilometri sub apă, în general la o adâncime de 2.250 de metri. ”Tehnologic este o mare provocare, dar există în lume proiecte la adâncime mai mare”, a spus Gachechiladze. ”Marea Neagră este destul de agresivă, la fel și unii dintre vecini”.

Cel mai probabil, cablul va traversa zona economică exclusivă a Turciei și Bulgariei din Marea Neagră (pentru a o evita pe cea revendicată de Rusia după anexarea Crimeei), pentru a conecta stațiile electrice Anaklia din Georgia și Constanța Sud din România.

În studiul de fezabilitate au fost analizate două scenarii privind capacitatea acestui cablu: 1.000 și 1.500 MW de energie verde. Oficialii georgieni au vrut să testeze și o capacitate de 3.000 MW, dar tehnic nu este posibil, maximul fiind de 1.500 MW. Practic, pentru o capacitate mai mare, tot sistemul trebuie duplicat, deci nu există economii de scală semnificative, a explicat Gachechiladze.

Cablul de sub Marea Neagră ar putea fi prelungit până în Ungaria

De asemenea, va transporta doar energie verde, Există deja un interes major din partea Azerbaidjanului și a investitorilor, iar georgienii nu exclud nici varianta ca proiectul să fie realizat într-un parteneriat public-privat. Însă doar studiul de fezabilitate va clarifica lucrurile și abia atunci se va putea lua o decizie, ne-a spus oficialul de la Tbilisi.

Acest cablu de sub Marea Neagră ar putea continua până la frontiera cu Ungaria printr-un cablu subteran. Acesta este un proiect al Transelectrica, iar Bogdan Toncescu, membru al directoratului companiei, a precizat că acesta va avea o capacitate de 5.000 MW. ”Ne gândim să-l construim pe traseul BRUA, ca să nu dureze foarte mult exproprierile și obținerea de avize, fiind în culoarul lor de siguranță. Am văzut că există interesul ca acest cablu să fie prelungit din Ungaria spre vestul Europei”, a mai precizat oficialul Transelectrica.

Sursa foto: Norman Kuring, NASA’s Ocean Biology Processing Group