Dar utilizarea energiei necesare doar din surse regenerabile nu este de ajuns pentru a reduce nici facturile, nici amprenta de carbon. Dezvoltatorul se laudă că a luat mai multe măsuri pentru a se asigura că nu consumă multă energie și reduce impactul asupra mediului.

Este greu să crezi pe cineva pe cuvânt, mai ales când, în ochii opiniei publice, dezvoltatorii nu sunt văzuți ca fiind foarte sinceri.

Pentru a ne convinge cu ochii noștri, am mers la fața locului pentru a afla mai multe, dar și pentru a vedea cum funcționează o clădire atât de mare de birouri.

În clădire am fost întâmpinați de Manuela Ozdemir, Project Manager pentru operațiunile Skanska din România, cea care cunoaște cel mai bine proiectul.

„Avem această strategie de climat, care presupune ca în 2045 să ajungem la punctul net zero în ceea ce privește emisiile de carbon.De aceea ne concentrăm intens asupra reducerii consumului de energie, deoarece un mare procent al emisiilor de carbon provine din producția acesteia”, a subliniat managerul de proiect de la Skanska.

(Sursa foto: Skanska România)

Ca să ajungă la nivelul în care să devină neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon, ne mai spune ea, Skanska trebuie să dezvolte din start clădiri care să aibă o eficiență energetică ridicată și care să folosească sisteme inteligente de administrare a consumului de energie.

„În clădirea în care ne aflăm, Equilibrium 1, consumul de energie este cu circa 38-39% mai mic decât într-o clădire standard”, ne-a dezvăluit Manuela Ozdemir.

Pentru a măsura și reduce emisiile de carbon, compania a ales să implementeze un software care centralizează toate datele, atât cele legate de emisiile de carbon generate în timpul execuției construcției, dar și pe cele care rezultă din utilizarea efectivă a clădirii.

Toate datele sunt folosite pentru a determina câtă energie își permite clădirea respectivă să consume în fiecare an pentru a se putea declara neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon în 2045.

„Trebuie să monitorizăm progresul pe acest drum către 2045. Dacă ne vom încadra în limitele obiectivului înseamnă că ne aflăm pe drumul cel bun, dar dacă datele ne vor arăta că nu ne încadrăm, va trebui să luăm măsuri mai drastice”, ne-a mai explicat project managerul de la Skanska.

Cum reduci consumul într-o clădire cu 20.000 mp și câteva mii de angajați

Într-o clădire de birouri este complicat să menții consumul de energie la un nivel scăzut. Luminile trebuie să funcționeze, există sisteme de supraveghere, lifturi, corpuri de iluminat, sisteme de încălzire și de răcire, mii de angajați se folosesc de toate facilitățile ei, iar la o suprafață de 20.000 de metri pătrați, este nevoie de un control riguros.

Din ce ne explică Manuela, economia începe de la cele mai de bază aspecte.

(Sursa foto: Skanska România)

Sisteme de iluminat care se sting singure, dacă nu este sesizată prezența angajaților în încăperi

Ca în orice gospodărie, trebuie să-i înveți pe rezidenți să nu mai „lase luminile aprinse”. Iluminatul interioarelor este o sursă considerabilă de consum de energie în orice clădire, chiar dacă ai becuri economice. Și așa cum menționam, vorbim despre o clădire de birouri cu o suprafață impresionantă și câteva mii de angajați care vin și pleacă.

Pentru a preveni consumul de energie în mod inutil, în spațiile comune au fost instalate sisteme inteligente de control al luminilor, care funcționează cusenzori de mișcare. Dacă într-o încăpere nu este sesizată prezența angajaților, luminile se sting automat.

Ca să mai reducă din costurile cu iluminatul, un rol important l-a avut faza de proiectare, în care arhitecții au gândit în așa fel încât clădirea să profite la maximum de lumina naturală, amplasând ferestre și suprafețe vitrate mari, astfel încât în timpul zilei să nu fie nevoie de iluminarea interioarelor cu ajutorul becurilor.

Sistemele de control și management al consumului de electricitate al clădirii analizează constant consumul, astfel încât, dacă apar neregularități să fie rezolvate. De exemplu, dacă într-o lună, un chiriaș consumă în mod normal 500 kWh, iar consumul sare la 2.000 kWh fără o explicație plauzibilă pentru creșterea respectivă, înseamnă că ceva este în neregulă, iar echipele specializate din clădire vor încerca să remedieze problemele, astfel încât să nu existe o risipă de energie.

Sisteme pentru controlul micro-climatului

Soluția implementată de Skanska este una inteligentă, care se folosește de analiza datelor, dar și de un sistem de încălzire și răcire bazat pe două sisteme de control a temperaturii în clădire.

Ca să vedem cum funcționează sistemele din Equilibrium 1, am mers în camera de control, unde ne așteptau doi domni ingineri care supravegheau parametrii din clădire.

Primul sistem de control este cel general, care se află la comanda celor din camera de control și care asigură menținerea nivelului de temperatură la nivelul întregii clădiri. Temperatura medie asigurată în clădire, din ce ne spun cei de la Equilibrium 1, este de 22,5 de grade Celsius cu posibilitatea de ajustare de către chiriași cu +-3 grade Celsius.

Pentru a evita situațiile în care angajații din diverse colțuri ale clădirii sună în centrală pentru a solicita mai multă căldură sau o răcire mai intensă, în clădire au fost instalate sisteme de control pentru fiecare încăpere. Astfel, din „centrală” poate fi comandată încălzirea sau răcirea individuală a încăperilor indicate de angajați.

„Unii angajați vor să fie mai cald, alții să fie mai rece în birou. S-ar crea o risipă prea mare de energie dacă ai încerca să încălzești sau să răcești toată clădirea. De aceea am instalat puncte de micro-climat în birouri, astfel încât fiecare să-și ajusteze temperatura după propriile preferințe”, ne-au explicat echipa din camera de control.

Mai mult, potrivit lor, temperatura ajustată manual de un angajat într-un birou anume se resetează automat după o oră pentru a reveni la parametrii generali ai clădirii. Mai ales că apar și cazuri în care angajații pleacă din birouri și uită să reseteze termostatele individuale la valorile generale pentru toată clădirea.

Inginerii din camera de control au la dispoziție și date care le arată care sunt orele de vârf de consum, dar și momentele în care clădirea consumă mai puțină energie. Știu care sunt intervalele orare în care angajații sunt prezenți la birou într-un număr cât mai mare, astfel încât să poată efectua ajustări, cu scopul de a eficientiza consumul de energie necesar pentru asigurarea confortului termic.

După ora 18:00, când lumea pleacă de la birou, sistemele de ventilație sunt și ele oprite, pentru a reduce și mai mult consumul de energie.

„Energia verde nu este neapărat ieftină, uneori este chiar mai scumpă, dar încercăm prin aceste măsuri să reducem consumul și, prin urmare, să reducem și valoarea facturilor pentru chiriași”, ne-a mai explicat Manuela.

O altă soluție de economisire pentru întreaga clădire este însuși sistemul de control, BMS, care, pe lângă faptul că reglează consumul de energie în clădire, poate fi administrat de catre o echipă redusă, întregul sistem putând fi supravegheat de doar doi oameni.

Așadar, printre principalele soluții adoptate de Skanska pentru reducerea și eficientizarea consumului de energie, se numără:

  • Optimizarea temperaturii ambientale prin BMS (Building Management System) – Sistemul oferă acces în timp real la toate echipamentele, măsurând eficiența energetică. În Equilibrium, temperatura interioară poate fi optimizată în raport cu cea exterioară prin setarea parametrilor de confort optimi atât din punct de vedere al confortului termic, cât și al consumului de energie. O măsură recomandată de Skanska este încălzirea sau răcirea diferențiată, în funcție de gradul de ocupare sau nevoile fiecărui spațiu ori chiriaș. De asemenea, reducerea temperaturii ambientale cu până la 2-4 grade poate reduce consumul energetic cu până la 15%.
  • Monitorizarea în timp real a consumului de energie și apă potabilă – Sistemul implementat în Equilibrium monitorizează în timp real consumul din fiecare zonă a clădirii, pe un dashboard dedicat, situat în recepția clădirii.
  • Iluminarea spațiilor de birouri folosind lumina naturală – spațiile de birouri din Equilibrium sunt concepute în așa fel încât să beneficieze de cât mai multă lumină naturală. Astfel, consumul energetic asociat cu iluminatul artificial este redus, iar angajații beneficiază, în același timp, de un grad optim de lumină naturală.
  • Iluminarea exclusiv cu corpuri de iluminat LED și cu senzori de mișcare pe toate spațiile comune - împreună cu maximizarea utilizării luminii naturale, această măsură contribuie la reducerea consumului de energie.
  • Recircularea apei utilizate - Apa utilizată de la robinet este refolosită în alimentarea toaletelor. De asemenea, apa de ploaie este și ea colectată și reciclată, deservind sistemul exterior de irigații pentru spațiile verzi, cum ar fi grădina de 3.500 mp din fața complexului.

(Sursa foto: Skanska România)

Cum reduci amprenta de carbon cu ajutorul mochetelor și mobilierului

Din ce ne mai spune Manuela Ozdemir, o altă preocupare este aceea de a reduce emisiile de carbon. Iar printre măsuri se află utilizarea materialelor reciclate, reutilizarea unor obiecte de mobilier de decor și așa mai departe. Din ce înțelegem, inclusiv vopseaua de pe pereți și mocheta ce pot fi utilizate intr-o amenajare de spații de birouri pot fi low-carbon.

Iată o serie de măsuri implementate în biroul Skanska din clădirea Equilibrium 1, de la amenajarea spațiului până la bunele practici zilnice pe care le aplică echipa Skanska, toate pentru a genera un impact redus asupra mediului.

În timpul amenajării:

  • Aproximativ 80% din mobilier a fost reutilizat din birourile în care echipa Skanska s-a mutat de-a lungul timpului, evitând astfel achiziția nenecesară de noi corpuri de mobilă;
  • Spațiul a fost dotat cu mochetă carbon neutral, Skanska fiind prima companie din România care a montat o astfel de mochetă într-un spațiu de birouri;
  • Pentru decorarea pereților din sălile de întâlniri, echipa a ales să nu utilizeze branding printat clasic ci să lucreze cu Andreea Toma, artist vizual, cunoscută pentru lucrările sale manifest vizibile în multe orașe ale României;
  • Au fost create zone verzi cu plante de interior, integrate încă de la început în designul spațiului, care au atât funcție estetică dar și de well-being;
  • Echipa a utillizat la maximum spațiile vitrate, amplasând zone de lucru acolo unde lumina naturală este prezentă.

(Sursa foto: Skanska România)

După mutarea în spațiul de birouri, Skanska a integrat practici care să contribuie la reducerea consumului de resurse:

  • Se folosesc exclusiv detergenți și soluții bio pentru curățarea spațiului și a vaselor;
  • Au fost eliminate coșurile de gunoi de la fiecare birou și s-a creat o singură zonă dedicată colectării deșeurilor, din două motive: reducerea numărului de pungi de plastic pentru menaj și încurajarea membrilor echipei să se ridice de la birou periodic și să facă mișcare;
  • Folosirea corpurilor de iluminat LED și a senzorilor de mișcare pentru economisirea energiei electrice;
  • Amplasarea unui filtru de apă în zona bucătăriei pentru a minimiza utilizarea plasticului (PET) provenit de la apa îmbuteliată;
  • Pentru a evita folosirea ambalajelor de unică folosință pentru mâncarea la pachet, s-au achiziționat caserole de sticlă, reutilizabile.

Mai mult, Manuela Ozdemir ne-a mai spus că există un sistem de ape gri, adică pentru recuperarea apei utilizate de angajații chiriașilor. Mai exact, apa pe care o folosesc să se spele pe mâini este recuperată și folosită pentru apa de la toalete, astfel încât se fie evitată risipa apei potabile.

De asemenea, colectează apa de ploaie care pică peste clădire pentru a o folosi pentru irigarea spațiilor verzi din perimetrul clădirii.

Per total, inginerii de la Equilibrium 1 ne-au explicat că, dacă nu s-ar fi efectuat toate optimizările care au avut loc în clădire, în condițiile scumpirii energiei electrice, cel mai probabil costul facturii ar fi putut crește considerabil.

(Sursa foto: Skanska România)

Nu este o chestiune care ține de mediu – care sunt considerentele financiare

Pe lângă faptul că trebuie să ne gândim la planetă, la mediu, dincolo de dorința de a deveni sustenabili, evident că există considerente economice și financiare. Investițiile într-o clădire sustenabilă și performantă energetic sunt ridicate și nu construiește nimeni doar de dragul mediului.

Profitul este și va rămâne un scop pentru orice dezvoltator. Nu mai este doar o chestiune care ține de nobilele intenții. Așa trebuie să construiești ca să devii relevant în piață pentru potențialii chiriași și investitori.

Din ce înțelegem din discuțiile cu reprezentanții Skanska, nu doar chiriașii sunt interesați de clădiri care consumă puțină energie, pentru că vor să aibă facturi mai mici din utilizarea spațiilor de birouri, ci și potențialii investitori care pot cumpăra astfel de proiecte caută exact aceleași lucruri.

Skanska este un dezvoltator care construiește pentru a-și vinde proiectele imobiliare, iar în ochii investitorilor, dacă nu ai o clădire sustenabilă, nu ai un activ foarte atractiv.

În primul rând pentru că nu vor să cumpere un imobil în care companiile nu vor să se mute, dar și pentru că finanțarea din partea băncilor este mult mai facilă în cazul proiectelor imobiliare care au o componentă de sustenabilitate.

Apoi, companiile chiriașe au indicatorii ESG obligatorii pe care trebuie să-i îndeplinească, iar clădirea în care își desfășoară activitatea a devenit o componentă importantă în atingerea acestor indicatori. Companiile trebuie să consume mai puțină energie, trebuie să fie sustenabile, dar nu într-o clădire care nu este performantă din punct de vedere energetic. Prin urmare, se vor uita după acele clădiri care sunt sustenabile.

Iar pentru un investitor, o clădire care nu este sustenabilă, nu este o investiție profitabilă, prin urmare nu va cumpăra o clădire care nu corespunde noilor standarde și cerințe din piață.

Sursa foto: Skanska Romania