Cătălin Lungu, președintele REHVA (Federația Asociațiilor Europene de încălzire, ventilație și aer condiționat), afirmă că România are câteva probleme pe care trebuie să le rezolve pentru a putea cheltui toți banii alocați de UE pentru renovarea clădirilor, cu scopul de a le crește eficiența energetică.

„În primul rând, nu sunt chiar foarte mulți bani pentru renovarea clădirilor în România. Prin PNRR sunt alocați undeva la aproape 2 miliarde de euro, care trebuie să fie cheltuiți până în 2027, dar adevărul este că ne-ar trebui de 5-7 ori mai mulți bani pentru creșterea eficienței energetice. Dar va fi o problemă și în a absorbi aceste fonduri”, a spus Cătălin Lungu, care ocupă și poziția de conferențiar la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor, din cadrul Universității Tehnice de Construcții București (UTCB).

Potrivit lui, sunt șanse mari ca România să rateze termenele impuse în PNRR, ceea ce va însemna o rată de absorbție a fondurilor mai mică, indicând probleme precum deficitul de forță de muncă și de specialiști, dar și birocrația excesivă ca elemente ce vor reduce capacitatea României de a implementa proiectele pe care și le-a asumat în timp util.

Avem o problemă cu forța de muncă, pentru că este insuficientă și nici foarte calificată. Aș insista și pe birocrația excesivă, care apare peste tot și încetinește procesele. Cu siguranță, ați văzut că fondurile sunt toate alocate cu anumite termene de timp, iar dacă nu sunt respectate, există riscul ca, până în 2027, să nu cheltuim toți banii alocați”, a mai spus el, în cadrul conferinței Smart Buildings & Cities - Soluții moderne pentru clădiri, organizată de Green Report.

În opinia acestuia, România trebuie să găsească oamenii pregătiți pentru a maximiza absorbția banilor.

Nu cred că vom putea absorbi toate aceste fonduri cu oamenii pe care-i avem acum. Există un cumul de probleme. Nu avem suficienți muncitori calificați, nu avem suficienți specialiști, nu există programe de informare la nivelul autorităților publice, care nu știu nici la acest moment ce să ceară. Au înțeles că au nevoie de un certificat de urbanism care să îndeplinească anumite norme, dar când vine vorba de performanță energetică lucrurile sunt atât de diluate și de amestecate încât noi, cei care știm ce este trecut în reglementări ne cam luăm cu mâinile de cap. Vedem documente oficiale lăsate de autorități care nu sunt conforme cu legile, ceea ce este foarte grav”, a mai spus Cătălin Lungu.

Dorin Beu, RoGBC: Alte țări se gândesc la tranziția ecologică. Noi vrem doar să luăm banii

Prezent la același eveniment, Dorin Beu, președintele Romanian Green Building Council (RoGBC) Transilvania, afirmă că o problemă ar fi aceea a strategiei abordate de România și a viziunii abordate, oferind exemplul Franței ca model pe care România să-l urmeze, în ceea ce privește proiectele de sustenabilitate și care beneficiază de fonduri europene.

Astfel de subiecte sunt adesea repetate la Bruxelles, dar fără ca multă lume să înțeleagă, de fapt, care este miza proiectelor disponibile. Când te uiți la Franța și vezi că ei au deja un minister al Tranziției Ecologice și își pun problema câte locuri de muncă pot fi create în acest demers, la noi, în România, încă avem acest discurs: că trebuie să luăm banii”, a declarat Dorin Beu, care este conferențiar doctor inginer în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Potrivit lui, în România, autoritățile sunt cele care înregistrează cele mai mici progrese în ceea ce privește eficientizarea energetică a clădirilor.

„Sunt prea puține clădiri publice care sunt nZEB în România. Nu există niciun sediu de administrație publică în România care să respecte standardul ZEB. Poate că ar fi cazul unor școli noi, construite de unele autorități locale, dar nici acolo nu știu dacă sunt toate condițiile îndeplinite”, a mai spus Dorin Beu.

În prezent, sectorul privat, reprezentat de dezvoltatorii imobiliari sunt cei care oferă un exemplu mai bun în ceea ce privește construcția de clădiri sustenabile, iar statul are o viteză redusă în implementarea standardelor nZEB.

Un oraș sustenabil nu poate fi conceput fără clădiri nZEB – nearly zero energy buildings – standardul fiind obligatoriu și în România.

Iată câteva dintre beneficiile punctuale aduse de clădirile construite în conformitate cu standardul nZEB:

  • Un aer mai curat și mai puține emisii de poluanți, datorită utilizării de surse regenerabile de energie, deci beneficia pentru sănătate.
  • Casa nu pierde căldura, ceea ce conduce la economii semnificative de energie.
  • Mai multă lumină naturală în timpul zilei, datorită ferestrelor mari, ceea ce nu doar că reduce consumul de energie, dar contribuie și la un stil de viață mai sănătos.
  • Casă are o izolație termică excelentă, ceea ce reduce necesitatea utilizării sistemului de climatizare.
  • Reducerea zgomotului datorită izolației acustice de înaltă calitate, realizată cu vată minerală bazaltică.
  • Contribuția indirectă la protejarea mediului înconjurător și la reducerea poluării.

Sursa foto: Shutterstock