”Ca tipologie de fraudă, frauda ESG nu este nouă, nu vine cu nimic nou sub soare, nu ne provoacă cu tipologii de fraudă pe care nu le-am mai văzut. Pur și simplu, aceeași tipologie veche de fraudă a început să intre și în zona de ESG. Ce este însă cu adevărat special la acest tip de fraudă este catalizatorul acesteia: vorbim despre o combinație aproape incredibilă între o oportunitate de fraudă extrem de mare și o motivație de fraudă extrem de mare”, a explicat Oana Piticaș la ESG Compliance & Fraud Risk Management Conference 2023, organizată de Govnet.

Frauda, un fenomen universal

Un exemplu dat de avocat este cel al declarațiilor companiilor privind egalitatea de gen. Este la modă să spunem câte femei avem în câmpul muncii, în board, în management etc. Astfel de mesaje nu sunt neapărat relevante, a avertizat Oana Piticaș. Dacă te uiți dincolo de numărul de angajați femei, trebuie să te uiți, de pildă, la cât câștigă față de bărbați, dacă proiectele alocate unei femei pe un job sunt la fel de grele precum cele alocate unui bărbat, dacă gradul de supraviețuire în companie este același ca gradul de supraviețuire a unui bărbat.

”Știm că frauda este un fenomen foarte vechi, este un fenomen universal valabil cu care ne întâlnim literalmente în orice companie cu care lucrăm”, a afirmat Oana Piticaș. ”Mai știm că aceste fraude cauzează niște prejudicii financiare de regulă mult mai mari decât și-ar fi dorit managerii sau stakeholderii”.

Sfânta Treime a fraudelor

Ce stă în spatele fraudelor, și fraudelor ESG în mod specific? Cele trei elemente pe care specialiștii le numesc ”Sfânta Treime”: motivație, oportunitate și raționalizare.

Un prim element este lipsa de claritate, de transparență și de standardizare cu privire la ce raportăm și cum raportăm în zona de fraudă în ESG, a detaliat ea. Dacă regulile nu sunt clare, frauda e posibilă și este ușor de ascuns.

De asemenea, s-a ajuns la situația în care frauda ESG este practic stimulată. De exemplu, managerii companiilor listate în S&P Index sunt, în majoritatea lor, stimulați financiar în funcție de progresul pe care îl fac referitor la indici ESG. ”Dacă s-au descurcat mai bine, au reușit să arate că compania este mai verde, câștigă mai mulți bani”, a explicat Oana Piticaș.

Cazul Tesla este și el relevant vizavi de lipsa de standardizare. Compania lui Elon Musk a fost eliminată din S&P Index, unde continuă să fie companii de petrol și gaze. Teoretic, Tesla poluează mai puțin decât aceștia dar a fost considerată mai puțin verde.

Motivația, a mai spus Oana Piticaș, se traduce și prin presiune. Iar aceasta vine din multiple surse – de la investitori, de la consumatori, de la angajați. ”Nu există niciun element din cultura woke care să nu facă parte din ESG”, a afirmat avocatul. De exemplu, clienții aleg produsele cu etichete care indică respectarea unor standarde ESG, dar nu întotdeauna în spatele acestora se află un demers real - în multe cazuri e vorba de greenwashing.

Iar raționalizarea în cauzelor fraudelor ESG e foarte simplă: ce faci, ca manager, dacă metricile nu arată bine? ”Dacă faci un pic de fraudă ESG, ai putea obține bani, reputație, avantaj de piață. Dacă nu faci, rămâi cu caracterul moral și cu evitarea acuzațiilor de fraudă”, a conchis reprezentantul Noerr.

Sursa foto: wall-street.ro