Frizon Group este o fermă digitalizată bazată pe cultura plantelor industriale, una dintre primele din România, dar și un actor important în economia circulară. Aceste elemente sunt strâns legate între ele, dar și de profitul companiei, explică Teofil Dascălu. Vedem mai concret și cum.

Cum folosești ridichi ca să faci profit luptând cu încălzirea globală.

”Am început acum 14 ani să investesc în digitalizare - cu același număr de oameni lucrez acum o suprafață de 15 ori mai mare”, spune el. ”Am ajuns să fiu atent ce înseamnă sechestrare de carbon și să pot să o cuantific în digitalizare, de exemplu”.

Deși puțini știu sau utilizează economic acest lucru, agricultorii pot contribui la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea carbonului din atmosferă și pot face și profit din asta. Dacă introduc practici de sechestrare a carbonului în sol, fermierii pot certifica cantitățile stocate într-un an de recoltă iar astfel să obțină certificate de emisii de carbon. Care se se vând, la ora actuală, cu peste 90 de euro/certificat.

”Am reușit să vindem certificate de carbon către poluatori. Noi, în agricultură, nu știam că putem fi pionieri în asta”, spune Teofil Dascălu, care folosește ridichi gigant pentru sechestrarea și păstrarea carbonului în sol (dacă erați curioși, ridichile respective nu se recoltează și deci nu ajung pe masă). ”Am reușit să vând certificate de 400.000 de euro”.

Grâu dur și vremuri și mai dure

Digitalizarea este extraordinar de importantă pentru sectorul agricol, afirmă CEO-ul Frizon Group, dar aceasta este și primul pionier al sustenabilității. Iar unul dintre motive e acela că impactul schimbărilor climatice este enorm. Astfel, în 2021 compania a avut o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în schimb anul trecut, de numai 1 milion. ”Vorbim de un impact extraordinar dacă nu reușim să ne transformăm, dacă nu reușim să implementăm măsuri sustenabile pentru a cultiva terenuri.”

Cu toate aceste variații, Frizon Group a trecut din 2013 până azi de la 450 la 4.500 de hectare pe care cultivă porumb, floarea-soarelui, soia, grâu dur. Este, de altfel, unul dintre cei mai mari producători de grâu dur pentru paste făinoase din România, furnizând, de exemplu, materia primă pentru brandul Băneasa.

Prima fermă complet digitalizată de la noi

Ferma, aflată aproape de Siret, ia decizii bazate pe AI încă din 2021, când a devenit prima fermă complet digitalizată din România, cu un ecosistem IoT integrat. Folosește tehnologii extrem de avansate - de pildă, Trimble Farm Works un soft specializat de monitorizarea terenurilor agricole exploatate, utilajelor, operatorilor, lucrărilor realizate în câmp și a materialelor folosite.

În loc de vechiul tractor, pe câmp merge un robot autoghidat care întoarce singur la capăt iar fiecare duză stropește în funcție de camere ce recunosc buruienile. Astfel se face economie de 80% din pesticide.

”Economia circulară ne-a adus la o agricultură conservativă – încercăm să facem lucrări minime, să deranjăm cât mai puțin solul pentru a evita mineralizarea materiei organice și emiterea de CO2 în atmosferă” explică Teofil Dascălu. Iar criza îngrășămintelor provocată de războiul din Ucraina l-a făcut să găsească soluții noi.

Peiau deșeuri de la ferme zootehnice – a ajuns acum la 30.000 de tone de deșeuri organice de pe o rază de 350 km - și le folosește ca îngrășământ. De asemenea, preia materie organică de la hipermarketuri și astfel evită importul de îngrășământ.

”Anul trecut, prețul azotului a crescut de 15 ori, iar noi ca agricultori, nu mai eram sustenabili, fiindcă nu aveam o viziune despre cum îți poți produce singur acel azot în fermă. Din fericire am fost atent, am cultivat specii fixatoare de azot, cum e soia, care preia azotul din atmosferă și îl pune în sol, iar asta m-a ajutat să supraviețuiesc”, explică Teofil Dascălu.

”Agricultura e matematică curată”

Pentru asta a fost nevoie de 10 hectare de panouri solare care furnizează energiei electrolizorul ce sparge moleculele de apă în hidrogen și oxigen. Hidrogenul verde obținut astfel e utilizat pentru producția de azot amoniacal anhidru și devine unul dintre cele mai benefice îngrășăminte.

”Agricultura e matematică curată. 18 kg de azot sunt egale cu o tonă de porumb”, afirmăTeofil Dascălu. Din păcate, este printre foarte puținii fermieri care produc hidrogen, deoarece fără subvenții, este foarte costisitor.

Pe de altă parte, folosirea acestor îngrășăminte sustenabile duce și la un necesar de forță de muncă mai mic, recunoaște CEO-ul Frizon Group. ”Eu lucrez în mediul rural, e cu totul altceva, am operatori care nu știau să scrie și să citească, nu știau să citească ceasul. E o provocare să-i aduci aproape de mediu, să îi poți determina să nu mai arunce un PET pe câmp.”

Femierul care ar putea avea propriul tren

Dascălu recunoaște că există factori de risc: piața e imatură, sunt greu de găsit oameni cu know-how, tehnologia e scumpă, iar implementarea sa durează mult timp și se poate ajunge la erori grave. Lipsa subvențiilor e însă principalul impediment pe care îl acuză.

În viitor, CEO-ul Frizon Group speră să dezvolte o fermă de pui dar și să ajungă să cumpere propria garnitură de tren pentru transportul de cereale și alte produse agricole. Un alt vis este un sistem acvaponic. ”În apropiere e o fostă mare pescărie, 720 de hectare, era cea mai mare din Europa și poate realiza un sistem acvaponic pionier. Produci pește, prin activitatea peștelui în apă ea se îmbogățește cu elemente nutritive, apoi o folosești pentru sistemele de irigații. Apa dulce devine un asset extrem de valoros în Europa”, spune Teofil Dascălu. Iar peste 5 ani, business-ul ar putea fi extins și în alte zone, scalând la nivel național agricultura digitală și sustenabilă.

Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu