Proiectul trenurilor alimentate cu hidrogen – inițiat de un ministru USR - a stârnit foarte multe discuții în România. Am putea avea un contract ferm până la sfârșitul anului, promit autoritățile, iar trenurile pe hidrogen ar putea începe să circule în 2026. Dar sunt ele cu adevărat cea mai bună opțiune?
Practic, ar trebui ca în următorii ani să vedem circulând în România 12 trenuri electrice pe bază de pile de combustie cu hidrogen. La ultima licitație s-a depus o singură ofertă – cea a asocierii Alstom și Linde Gas – și pare că s-a intrat în linie dreaptă. Contractul va include și service pe o perioadă de 30 de ani și va avea o valoare de peste 800 de milioane de euro, dar o parte din bani vin din PNRR.
Unde vor fi introduse trenurile pe hidrogen
Unde vor circula trenurile pe hidrogen? În principiu, pe linii neelectrificate, dar importante, adică în zona Capitalei. Autoritatea pentru Reformă Feroviară vrea ca astfel de garnituri să facă legătura București-Titu, de pildă, la fiecare 30 de minute. De asemenea, ar putea merge până la Pitești, Târgoviște Craiova și Slatina. De asemenea, în viitor ar putea circula și pe Valea Oltului, legând Râmnicu Vâlcea de Sibiu, dar și în zonele din Transilvania unde nu există linii electrificate.
Mai simplu spus, trenurile pe hidrogen sunt practic niște trenuri electrice care pot circula pe linii neelectrificate. De asemenea, nu sunt poluante, ca locomotivele diesel. Autoritățile estimează că se va reduce poluarea din transporturi cu echivalentul a peste 600.000 euro pe an. Au o autonomie de circa 700 kilometri, deci distanța nu ar fi problema. Dar, oricât de moderne ar fi, starea infrastructurii de la noi le va limita viteza.
De asemenea, vor avea nevoie și de stații de alimentare – și, mai ales, de hidrogen verde, care, în România, este încă la începuturile sale. Cea mai importantă companie europeană din domeniu a anunțat planuri în acest sens pentru România, dar abia din mai anul acesta avem și o strategie oficială privind hidrogenul. Momentan, însă, este o soluție scumpă, iar bateriile electrice par o alternativă mult mai bună.
De ce renunță germanii la trenurile pe hidrogen
La această concluzie a ajuns și landul german Saxonia Inferioară. Decidenții de la Hanovra au început să testeze trenurile pe hidrogen încă din 2018 – în vreme ce la noi ideea a apărut abia în 2021, când ministru al Transporturilor era Cătălin Drulă. În august 2022, landul a introdus, după multe amânări, 14 granituri de tren pe hidrogen în circulația comercială, prezentându-le ca pe ”un model pentru întreaga lume”. Acum, însă, doar un an mai târziu, Saxonia inferioară a decis că pe viitor va investi mai degrabă în trenuri pe baterii electrice. Care este motivul?
Potrivit Hydrogeninsight, LNVG, compania feroviară a Saxoniei Inferioare a luat această decizie din cauza prețului. Hidrogenul presupune investiții mult mai mari în infrastructură, așa că autoritățile de la Hanovra au ajuns la concluzia că pur și simplu nu merită și vor cumpăra peste 100 de locomotive pe baterii electrice. În același timp, landul Baden-Württemberg a analizat alternativele ecologice pentru garniturile diesel și a respins din start varianta trenurilor pe hidrogen, care ar fi cu 80% mai costisitoare decât trenurile pe baterii.
România nu e singura țară care vrea să treacă de la diesel la hidrogen
Trenurile pe hidrogen au fost intens promovate de francezii de la Alstom, principalul producător, încă din 2016 drept soluția ideală pentru înlocuirea locomotivelor poluante de pe liniile nelectrificate. Lucrurile sunt, de fapt, mai complicate. De pildă, într-un astfel de tren, modelul Coradia iLint, intră cel mult 300 de pasageri, iar automotoarele cumpărate de România sunt chiar mai mici: au doar 160 de locuri. Ca termen de comparație, într-o garnitură a metroului din București intră cam 2.000 de pasageri.
Pe de altă parte, România nu e singura țară interesată de trenuri pe hidrogen. Suntem, dimpotrivă, într-o companie selectă: Japonia, Canada, India, Italia și Cehia sunt câteva dintre statele care au planuri în acest sens (în mare, legate de Alstom). Iar China își dezvoltă propria sa tehnologie pentru trenuri pe hidrogen, despre care spune că ar fi peste cea a Alstom. Miza este foarte mare, în condițiile în care doar 60% din liniile de cale ferată din UE sunt electrificate. În România, procentul este de circa 40%, dar nu e cel mai mic: Croația, Danemarca, Grecia și statele baltice sunt sub noi.
Sursa foto: AlstomIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului România va investi 800 de milioane de euro în trenurile pe hidrogen, în vreme ce Germania deja renunță la ele.
