"România a iniţiat deja eforturi de decarbonizare a sectorului transporturilor, dar încă mai sunt multe de făcut. Printre iniţiativele de la nivel central se numără subvenţiile pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride noi (de exemplu programul Rabla Plus) şi taxe de mediu. Cu toate acestea, investiţiile actuale şi politicile din România sunt limitate, iar sectorul nu este în grafic cu realizarea obiectivului climatic pentru 2050. În special, sistemul de transport din România se bazează din ce în ce mai mult pe maşini private şi pe camioane, în timp ce utilizarea transportului feroviar a scăzut constant, în ciuda ţintelor stabilite în Strategia UE pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă (SMSI)", se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, deşi emisiile totale de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în România în ultimii ani, emisiile din transporturi au crescut. În 2019, emisiile din transporturi erau cu 50% mai mari decât în 2005 şi reprezentau 17% din emisiile totale de GES ale României, transportul rutier acoperind 96% din emisiile sectorului.

"Creşterea la nivelul transportului rutier, care probabil că va continua, a determinat creşterea emisiilor în sectorul transporturilor. Din 2009 până în 2019, transportul de călători în total a crescut cu 39%, iar transportul de mărfuri a crescut cu 24%. În special, în 2019, transportul cu maşina sau cu autocarul a reprezentat 95% din km-călător, iar transportul cu camionul a reprezentat 70% din tonele-km. Mai mult, flota României de autovehicule uşoare şi grele este cu aproximativ 40% mai veche decât media UE. În ciuda populaţiei în scădere, stocul de vehicule va continua să crească, rata deţinerii de automobile se preconizează că va creşte de la nivelul său actual de 400 de maşini/1.000 de locuitori, care încă se situează sub media din UE (560 maşini/1000 locuitori). În plus, transportul rutier de mărfuri este proiectat să crească rapid, dublându-se în materie de tone-km până în 2050", explică autorii raportului.

În opinia acestora, o strategie cuprinzătoare de decarbonizare ar putea reduce emisiile asociate cu transporturile cu până la 90%. Acesta ar presupune evitarea călătoriilor care nu sunt necesare, în special a călătoriilor motorizate, fără a limita accesul la bunuri şi servicii, schimbarea cu trecerea la moduri mai sustenabile de deplasare, cum ar fi mobilitatea activă, transportul public şi transportul intermodal de mărfuri şi îmbunătăţirea tehnologiei vehiculelor pentru a obţine câştiguri în materie de economie de combustibil şi, până la urmă, emisii zero.

În cazul transportului de călători, mobilitatea activă şi transportul public ar trebui prioritizate, în special în zonele urbane. Stimularea trecerii modale de la maşini va necesita o serie de politici, printre care: spaţiu dedicat pentru vehiculele de transport public; strategii de parcare şi managementul accesului inclusiv instrumente de stabilire a preţurilor); îmbunătăţirea integrării, fiabilităţii şi acoperirii serviciilor de transport public; investirea în infrastructură de ciclism extinsă, sigură, atractivă şi coezivă.

În ceea ce priveşte transportul non-urban, ar trebui explorată dezvoltarea de căi ferate de mare viteză (HSR), care încă nu există în ţară. Va fi nevoie de eforturi semnificative de investiţii pentru a rezolva întârzierile în reabilitare, deoarece peste 60% din reţeaua de cale ferată ar fi trebuit să fie reînnoită până în 2020, lucru care blochează vitezele comerciale şi fiabilitatea.

În ceea ce priveşte electrificarea vehiculelor de călători, raportul arată că este în curs, dar trebuie accelerată, cu implementarea unor măsuri ţintite pentru piaţa de vehicule second-hand. Procentul ridicat de importuri de maşini second-hand şi durata de viaţă mai lungă a vehiculelor în România ar putea întârzia semnificativ decarbonizarea sectorului, chiar dacă toate vehiculele de călători şi furgonetele noi sunt cu emisii zero până în 2035, conform regulamentului UE adoptat recent.

Sursa foto: Pixabay