Interconectorul Viking Link între Danemarca și Marea Britanie ar trebui să fie operațional până la finalul lui 2023, dat fiind că testele finale s-au încheiat cu succes. Cablul submarin este lung de 765 de kilometri și, la capacitate maximă, va aduce energie suficientă pentru 1,4 milioane de gospodării din Regatul Unit.

Precedentul record fusese atins de North Sea Link, tot un proiect britanic, dar în colaborare cu norvegienii. Acest interconector, inaugurat în 2021, este lung de 720 de kilometri și ajunge la o adâncime maximă de 700 de metri.

Interconectoarele sunt esențiale atât pentru transportul de electricitate dintr-o țară în alta, cât și pentru a asigura echilibrarea - adică egalitatea la secundă între producție și consum. Pentru britanici, Viking Link are și avantajul de a aduce energie verde, produsă de centralele eoliene daneze. Atunci când nu bate vântul, cablul de 1.400 MW le va aduce danezilor energie din Marea Britanie.

Proiectul a costat aproximativ 2 miliarde de euro, la fel ca și North Sea Link, și a fost inițiat în 2016, fiind cofinanțat de UE. Construcția efectivă a demarat însă abia în vara lui 2020.

De ce este important pentru România

Dincolo de caracterul spectaculos al proiectului Viking Link, acesta este extrem de interesant pentru România, deoarece țara noastră are în plan un interconector chiar mai ambițios: cablul electric submarin România-Georgia, de 1.500 MW, care ar trebui să aibă 1.100 de kilometri doar sub apă, în condiții chiar mai dificile. Mai mult, ministrul Energiei ar vrea să-l prelungească chiar până în Ungaria, în proiectul ”Coridorul Verde”.

Recent, Sebastian Burduja a semnat un memorandum în acest sens cu celelalte state implicate și a anunțat proiectul ca pe șansa României de a deveni un ”hub energetic”. Dar la capătul celălalt al posibilului cablu, georgienii sunt mai realiști, chiar dacă inițiativa a fost de fapt a lor, încă din 2019. Momentan, ei fac un studiu de fezabilitate finanțat de Banca Mondială.

Zviad Gachechiladze, directorul pentru dezvoltare și interconectare în cadrul operatorului de sistem din Georgia (GSE) a precizat, pentru wall-street.ro, că studiul poate dovedi și că proiectul nu este viabil. ”Depinde de CAPEX”, a spus el. Lucrările efective ar trebui să înceapă în 2025, dacă nu apar întârzieri. Iar un termen foarte optimist de finalizare ar fi 2026-2027.

”Marea Neagră e agresivă, la fel și unii vecini”

Potrivit directorului din GSE, cablul submarin Anaklia-Constanța - dacă va fi realizat - va avea circa 1.100 de kilometri sub apă, în cea mai mare parte la o adâncime de 2.250 de metri. ”Tehnologic este o mare provocare, dar există în lume proiecte la adâncime mai mare”, a spus Gachechiladze. Dar, a avertizat el, ”Marea Neagră este destul de agresivă, la fel și unii dintre vecini”.

În studiul de fezabilitate au fost analizate două scenarii privind capacitatea acestui interconector: 1.000 și 1.500 MW de energie verde. Oficialii georgieni au vrut să testeze și o capacitate de 3.000 MW, dar tehnic nu este posibil, maximul fiind de 1.500 MW. Practic, pentru o capacitate mai mare, tot sistemul trebuie duplicat, deci nu există economii de scală semnificative, a explicat Gachechiladze.

Operatorul de sistem georgian mai are în plan un studiu privind impactul asupra mediului și unul geotehnic și geofizic. În plus, e clar că vor fi costuri mai mari decât în cazul proiectelor Viking Link sau North Sea Link – cablul România-Georgia va fi nu doar mai lung, dar și la o adâncime de peste 3 ori mai mare.

Cablul electric submarin România-Turcia a rămas doar pe hârtie

Totuși, există deja un interes major din partea Azerbaidjanului și a unor mari investitori, iar georgienii nu exclud nici varianta ca interconectorul să fie realizat într-un parteneriat public-privat. Cât despre prelungirea sa până în Ungaria, aceasta se va face, cel mai probabil, subteran, pe coridorul de siguranță al BRUA, pentru a reduce costurile și a simplifica partea de exproprieri și avize.

Un proiect de acest tip, anunțat în deceniul trecut, viza un cablu similar între Turcia și România. Trâmbițat de politicieni prin 2015, acest interconector nu a trecut proba studiului de fezabilitate, deși avea doar 400 de kilometri, aproape o treime din cel despre care se vorbește acum - iar Zviad Gachechiladze este conștient de acest precedent eșuat. Mai clar spus, se poate dovedi că nici cablul dintre România și Georgia nu e suficient de rentabil, e prea costisitor sau chiar imposibil de construit din motive tehnice.

Sursa foto: National Grid