”Sechestrarea” sau, poate mai corect spus, stocarea carbonului în sol este, în România, unul dintre cele mai noi trenduri în agricultură. La nivel global ar avea potențialul ca, în următorii ani, să reducă emisiile de CO2 cu 5,3 Gt (gigatone) pe an – adică mai mult decât emisiile de dioxid de carbon ale Statelor Unite. Dincolo de dimensiunea de mediu, poate fi însă și un business foarte profitabil pentru fermierii români în contextul actual. Primim explicații detaliate de la Mihaela-Monica Vasile, care reprezintă în România și Moldova firma daneză Agreena, cea mai importantă companie la nivel european în domeniul certificării carbonului din sol.
Cum pot fermierii să facă profit din certificatele de carbon? Care sunt pașii, efectiv? Fermierii care au adoptat deja practici agronomice benefice pentru mediu și climă se pot înscrie în programul AgreenaCarbon introducând informații despre suprafețele pe care au fost aplicate aceste practici, ce au făcut mai exact și câte hectare vor să înscrie în program, explică Mihaela-Monica Vasile. Aplicația lor este ulterior verificată, validată, iar apoi vor fi monitorizați și li se calculează numărul de certificate pe care le pot obține în funcție de rezultatele obținute.
Câți bani se pot obține din certificatele de carbon
Vorbim în general de 0,8 până la 3 certificate per hectar, în funcție de practicile din teren - eliminarea aratului sau practicarea lucrărilor minime ale solului, folosirea unor culturi de acoperire, utilizarea îngrășămintelor organice sau gestionarea optimă a resturilor vegetale - pe care pune accent Agreena. Fiecare astfel de certificat este echivalentul unei tone de CO2 stocată în sol – altfel spus, îndepărtată din atmosferă, ceea ce duce la reducerea emisiilor cu efect de seră.
Prețurile acestor certificate de carbon variază de la o regiune la alta, dar pot ajunge și la 32 de euro. Nu pare mult, dar pentru o suprafață mai mare de teren, sumele devin semnificative. În plus, prețurile vor crește pe măsură ce UE va elimina actualele alocări gratuite pentru diferite industrii. Doar anul acesta, 90 de milioane de certificate de emisii vor fi scoase de pe piață, ceea ce va duce la creșterea cererii și a prețului lor. Fermierii pot face ce doresc cu ele, dar Agreena le oferă ajutor în a le vinde, în schimbul unui comision.
Fără plug și pesticide
În clipa de față, la nivel global programul AgreenaCarbon măsoară cantitatea de carbon stocat în sol pentru mai mult de 2.000.000 hectare, din care țara noastră reprezintă 10%.
E clar deci că în România sunt deja mulți fermieri care au aderat la programul AgreenaCarbon, unii încă din 2021. Majoritatea vin din zone afectate de secetă, unde practicile benefice pentru mediu și climă aduc nu doar certificate de carbon, ci și rezultate excelente pentru producțiile agricole.
”Practicile regenerative vin să ajute la conservarea resurselor naturale, apa fiind una dintre ele. Unele au nu neapărat ca obiectiv direct, ci ca rezultat implicit, beneficiul de a facilita menținerea apei în sol suficient cât să treacă o cultură vegetală mai ușor peste un anumit sezon mai dificil. Desigur, factorii externi nu pot fi în totalitate controlați, la fel cum riscurile nu pot fi pe deplin excluse, însă putem lucra la minimizarea impactului pe care îl pot avea asupra unei ferme, la nivel micro, și asupra întregului ecosistem alimentar, la nivel macro”, explică Mihaela Vasile.
Practicile agricole sustenabile au și alte avantaje pentru fermieri, pe lângă certificatele de carbon. De pildă, reduc riscul inundării terenurilor, dar și costurile cu carburanții și cu forța de muncă. Simplu spus, ideea este de renunțare la plug și la pesticide.
Ridichile uriașe care aduc sute de mii de euro
Două exemple de succes din portofoliul Agreena sunt ferma Frizon Group din Vrancea și Green Agro, din același județ. Recent, CEO-ul și fondatorul Frizon Group, Teofil Dascălu, explica pentru wall-street.ro că din vânzarea certificate de carbon către poluatori a obținut 400.000 de euro. Teofil Dascălu folosește ridichi gigant pentru sechestrarea și păstrarea carbonului în sol în cadrul unei ferme digitalizate bazată pe cultura plantelor industriale.
Iar cel mai recent contract semnat de Agreena, care demonstrează că România este un jucător important în agribusiness nu doar în Europa, ci și la nivel mondial, este cel cu AlDahra Agricost pentru o suprafață de nu mai puțin de 55.000 hectare. Piața din România, cel puțin la nivel macro, înțelege importanța sechestrării carbonului în sol și profitabilitatea acestui proces, consideră Mihaela-Monica Vasile. ”Putem face echipă de astăzi pentru agricultura de mâine”, spune ea.
Care este potențialul agriculturii carbonului în România (și unde suntem acum)? Agricultura din România a fost întotdeauna pe cât de supusă riscurilor, pe atât de plină de potențial, iar fermierii locali au adoptat mereu soluții noi pentru fermele lor și s-au adaptat din mers tuturor schimbărilor, spune Mihaela Vasile.” Din punctul nostru de vedere, această flexibilitate îi ajută să înțeleagă mai ușor tot ce este nou pe piață și să perceapă corect importanța adoptării practicilor benefice pentru mediu și climă, atât din punctul de vedere al reglementărilor în vigoare, cât și al responsabilității pe care o purtăm cu toții față de mediu. După adoptarea acestor practici cu impact pozitiv și alegerii conștiente a practicării agriculturii carbonului, înscrierea în AgreenaCarbon vine ca un pas firesc și o încununare a tuturor eforturilor”.
Femierul român: flexibil, dar și neîncrezător
De ce nu ar face fermierii acești pași pe cont propriu? Mulți au făcut-o deja, dar principala lor provocare a fost aceea de a finanța următorii pași. ”Poți începe să implementezi o anumită practică, spre exemplu, eliminarea aratului sau prelucrarea minimală a solului, iar apoi constați că ai nevoie de anumite echipamente și tehnologii în fermă pentru a adopta și alte practici similare. Cu sprijinul adecvat și cu transferul de cunoștințe care survine în programul Agreena, fermierii pot liniștiți să parcurgă cu succes toți pașii necesari în tranziția lor către agricultura regenerativă. Este mult mai simplu și rezultatele vin mai ușor în munca în echipă, comparativ cu cea desfășurată la nivel individual”, spune Mihaela Vasile.
Lipsa de încredere rămâne totuși un obstacol, mai ales într-o piață unde fermierii sunt prinși într-o relalitate destul de dură. ”În condițiile în care nu sunt obișnuiți să primească sprijin, ei privesc inițial cu scepticism orice propunere”, spune reprezentantul Agreena. Ca urmare, e nevoie să li se arate rezultate, să fie abordați cu răbdare iar interacțiunea să fie personală și nu printr-o platformă digitală.
Ce se poate îmbunătăți la nivelul autorităților? Cu pași mărunți și România îmbrățișează tot mai mult agricultura carbonului, prin diverse acțiuni finanțate de Ministerul Agriculturii. ”Credem că autoritățile pot susține demersurile din mediul privat și, în paralel, pot aduce credibilitate asupra practicilor agronomice benefice pentru mediu și climă. Cu alte cuvinte, ei pot ajuta la promovarea acestora și pot participa la educarea populației, nu doar a entităților din agribusiness, cu privire la importanța muncii fermierilor și a impactului pe care îl pot avea practicile regenerative în general”, spune Mihaela-Monica Vasile.
Uniunea Europeană acordă tot mai mult importanță agriculturii regenerative și legislației aferentă, la care se lucrează. În plus, achiziția de certificate de carbon devine tot mai importantă pentru companii, iar în câțiva ani am putea avea și o piață reglementată. Mai mult, am putea vedea în viitor și obligații pentru fermieri privind practicile sustenabile în agricultură.
Sursa foto: AgreenaIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cum pot câștiga fermierii bani din certificatele de carbon. Soluțiile pentru România ale liderului european în domeniu, Agreena.
