Ce ar trebui să învețe copiii la școală, dincolo de materii și note
Într-un sistem educațional în care rezultatele sunt măsurate în principal prin note și examene, o întrebare esențială rămâne adesea în plan secund: cu ce rămân elevii după ce uită informațiile memorate pentru un test?
Pentru Alina Gânj, fondatoarea English Kids Academy - răspunsul nu presupune renunțarea la conținutul academic, ci la schimbarea modului în care acesta este predat și înțeles.
„Conținutul contează, nu poți gândi critic despre nimic fără conținut, cum spune dl prof. Mircea Miclea. Dar dacă mă întrebați cu ce rămâne un copil peste zece ani, nu va fi formula de la fizică din clasa a noua. Va fi felul în care a învățat să se apuce de ceva greu, să pună o întrebare bună, să nu intre în panică și să se blocheze atunci când nu știe”, explică Alina Gânj.
Aceasta consideră că școala ar trebui să urmărească nu doar informațiile acumulate de elevi, ci și abilitățile de gândire pe care aceștia le dezvoltă în timpul lecțiilor.
Informația se uită repede dacă nu e folosită. Felul în care gândești rămâne
- Alina Gânj, fondatoare școală -
În opinia sa, un elev care învață să compare informații, să argumenteze și să analizeze o problemă din perspective diferite va putea utiliza aceste abilități indiferent de domeniul în care va activa.
În schimb, recunoaște că un copil obișnuit exclusiv să memoreze pentru teste riscă să rămână dependent de instrucțiuni și de soluții oferite de ceilalți.
Cum influențează emoțiile rezultatele școlare ale copiilor
Alina Gânj consideră că performanța școlară nu depinde doar de inteligență, efort sau timpul dedicat temelor. Starea emoțională a copilului poate influența semnificativ capacitatea acestuia de concentrare, memorare și învățare.
Un copil speriat, rușinat sau copleșit nu are de unde să-și aloce atenția pentru fracții. Creierul lui e ocupat cu altceva. Atenția, memoria, motivația trec prin filtrul emoțional înainte să ajungă la «partea care învață»
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Fondatoarea English Kids Academy rezumă această relație printr-o formulare simplă: „Emoția deschide ușa, gândirea trebuie să treacă prin ea.”
Alina Gânj vine și cu argumente puternice în acest sens și subliniază că importanța dezvoltării socio-emoționale este susținută și de cercetările internaționale.
Specialista în educație aduce în discuție o meta-analiză publicată în 2011, care a inclus peste 200 de programe de învățare socio-emoțională și aproximativ 270.000 de elevi, a identificat rezultate academice mai bune în rândul participanților, cu un avantaj mediu de 11 puncte percentile față de grupurile de comparație.
Alina Gânj susține că la English Kids Academy este utilizată metoda RULER, dezvoltată la Yale Center for Emotional Intelligence, care urmărește dezvoltarea capacității copiilor de a recunoaște, înțelege și gestiona emoțiile.
Un copil care își poate numi emoția are deja o mână pe volan. Între «sunt prost la mate» și «sunt frustrat pentru că exercițiul ăsta e nou pentru mine» e o diferență uriașă. Prima e o etichetă. A doua e o situație care se poate rezolva
- Alina Gânj, fondatoare școală -
De ce ar trebui școala să îi învețe pe copii cum să învețe
Una dintre cele mai importante competențe pe care sistemul educațional ar trebui să le dezvolte este capacitatea elevilor de a învăța eficient și independent, consideră specialista în educație.
Potrivit Alinei Gânj, școala le cere copiilor să acumuleze informații zilnic, însă acordă prea puțină atenție tehnicilor prin care aceștia pot înțelege și reține mai bine ceea ce studiază.
Le cerem copiilor să învețe opt ore pe zi și aproape nimeni nu le arată cum funcționează propria lor minte, propria memorie
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Alina Gânj a vorbit și despre tehnici de învățare mai eficiente, precum autotestarea, revenirea asupra informațiilor la intervale de câteva zile sau explicarea unei lecții unei alte persoane.
„Lucruri simple, precum să te testezi singur în loc să recitești, să revii la un subiect după câteva zile, să explici cuiva ce ai învățat, schimbă radical rezultatele”, explică fondatoarea English Kids Academy.
Un alt element important adus în discuție este dezvoltarea capacității elevilor de a-și analiza propriul proces de gândire și anume acela de a identifica unde s-au blocat, ce nu au înțeles și ce pot face diferit.
Copiii care își pun aceste întrebări devin independenți. Nu mai depind de un meditator ca să treacă de fiecare obstacol
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Cum îi ajutăm pe copii să nu se teamă de greșeli și de notele mici
Teama de eșec poate deveni un obstacol în procesul de învățare, mai ales atunci când greșelile sunt asociate cu rușinea, dezamăgirea părinților sau pierderea aprecierii celor din jur. Alina Gânj atrage atenția că reacțiile adulților sunt esențiale pentru felul în care copiii ajung să perceapă greșelile.
„Copilul nu învață ce înseamnă o greșeală din ce îi spunem, ci din fața noastră când o vede. Dacă părintele oftează la un 6, copilul înțelege că greșeala e o problemă de relație, nu de învățare.”
Interlocutoarea Wall-Street consideră că o schimbare importantă poate începe chiar de la limbajul folosit în familie sau la școală.
„Diferența dintre «nu știu asta» și «nu știu asta încă» pare un detaliu, dar schimbă direcția. Prima e un verdict. A doua e un drum”, explică aceasta.
În același timp, consideră Alina Gânj, testele și lucrările corectate ar trebui folosite ca instrumente de învățare, nu doar ca modalități de evaluare.
În plus, specialista în educație consideră că revenirea asupra greșelilor și identificarea cauzelor acestora îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine materia și să își dezvolte încrederea în propriile capacități.
Când ar trebui părinții să facă un pas în spate și să își lase copiii să se descurce singuri
Autonomia este o altă abilitate care trebuie construită treptat, încă din copilărie, cu un aport esențial în formarea și devenirea copilului.
Potrivit Alinei Gânj, independența nu apare automat odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, ci se dezvoltă prin decizii și responsabilități adaptate vârstei.
Aceasta consideră că un copil de șase ani poate decide ce haine poartă, unul de zece ani își poate organiza singur ghiozdanul, iar un adolescent de paisprezece ani își poate planifica programul de învățare.
Noi, părinții, intervenim din iubire, ca să-l scutim de un eșec. Dar fiecare eșec mic de care îl scutim îl lasă mai nepregătit pentru unul mare
- Alina Gânj, fondatoarea școală -
În opinia sa, părinții ar trebui să ofere copiilor oportunitatea de a încerca singuri lucruri pe care sunt capabili să le facă, chiar dacă rezultatul nu este perfect sau procesul durează mai mult.
Ce abilități trebuie să aibă un elev la finalul liceului pentru a fi pregătit pentru piața muncii
Pregătirea pentru viitoarea carieră nu mai poate fi redusă la acumularea de cunoștințe într-un anumit domeniu. Pe o piață a muncii influențată tot mai mult de tehnologie și inteligență artificială, competențele personale și capacitatea de adaptare devin esențiale.
Alina Gânj identifică mai multe abilități pe care tinerii ar trebui să le dezvolte până la absolvirea liceului: luarea deciziilor sub presiune, gândirea critică, gestionarea emoțiilor, comunicarea, colaborarea cu persoane diferite și învățarea independentă.
Să gândească critic, adică să întrebe «de unde știu asta?» înainte să creadă sau să distribuie ceva. Într-o lume plină de conținut generat, asta devine o abilitate de supraviețuire
- Alina Gânj, fondatoarea școală -
La fel de importantă, consideră specialista în educație, este și capacitatea tinerilor de a învăța continuu și de a se adapta schimbărilor profesionale.
„Și, poate cel mai important, să știe cum să învețe ceva nou singur, pentru că nicio meserie nu va mai arăta peste zece ani cum arată azi.”
Această perspectivă este susținută și de rapoartele World Economic Forum privind viitorul muncii, în care gândirea analitică, reziliența și învățarea continuă se regăsesc printre competențele importante pentru angajatori.
Ce pot face părinții acasă pentru a-și ajuta copiii să învețe mai bine
Schimbările în educație nu trebuie să înceapă exclusiv în sala de clasă. Părinții pot contribui la dezvoltarea copiilor prin gesturi și conversații simple, repetate în fiecare zi.
Una dintre recomandările Alinei Gânj este schimbarea întrebărilor adresate copiilor după terminarea cursurilor.
„«Ce notă ai luat?» închide conversația. «Ce te-a surprins azi?» sau «La ce te-ai gândit mult azi?» o deschide.”, consideră interlocutoarea.
Părinții pot contribui și la dezvoltarea inteligenței emoționale prin felul în care își exprimă și își gestionează propriile emoții.
De exemplu, un adult care îi explică unui copil că a avut o zi tensionată la serviciu și că a ales să facă o plimbare pentru a se liniști îi oferă un model concret de gestionare a stresului.
O altă recomandare făcută de specialista în educație este rezervarea unor intervale fără ecrane și fără activități organizate, în care copiii să aibă libertatea de a se plictisi și de a-și descoperi singuri preocupări.
Copiii învață reglarea emoțională văzând-o, nu ascultând predici despre ea
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Inteligența artificială în educație: ajutor pentru învățare sau o scurtătură periculoasă?
Utilizarea telefoanelor și a instrumentelor de inteligență artificială de către elevi ridică noi întrebări despre felul în care tehnologia influențează învățarea.
Alina Gânj consideră că nici interzicerea completă a tehnologiei, nici utilizarea fără limite nu reprezintă soluții potrivite. Aceasta susține că diferența este dată de capacitatea copilului de a folosi aceste instrumente pentru a înțelege informațiile, nu doar pentru a obține rapid răspunsuri.
AI-ul poate fi un tutore extraordinar pentru un copil care știe ce să-l întrebe și care verifică ce primește. Pentru un copil care doar copiază răspunsul, e o scurtătură care îl lasă cu mâna goală
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Aceasta consideră că, în acest context, gândirea critică și capacitatea de autoevaluare devin și mai importante.
„Tehnologia amplifică ce există deja. Pe un copil care gândește îl face mai puternic. Pe unul care nu gândește îl face mai dependent”, explică fondatoarea English Kids Academy.
Cum poate fi introdusă dezvoltarea personală în școală fără să fie adăugată o nouă materie
Programa școlară încărcată este frecvent invocată drept obstacol în introducerea unor activități dedicate dezvoltării personale și emoționale a elevilor. Totuși, Alina Gânj consideră că aceste competențe nu trebuie predate obligatoriu în cadrul unei discipline separate, ci pot fi integrate în lecțiile deja existente.
De exemplu, instrumentele vizuale de organizare a gândirii pot fi utilizate la istorie, biologie sau limba română. Alina Gânj explică faptul că o scurtă conversație despre emoțiile elevilor înaintea unui test poate contribui la îmbunătățirea atmosferei din clasă.
Pentru ca aceste metode să funcționeze, profesorii au nevoie de pregătire și instrumente adecvate.
Ce lipsește de obicei nu e timpul, ci formarea profesorilor. Un profesor care a învățat să lucreze așa schimbă nu doar o oră, ci felul în care se simt treizeci de copii timp de un an întreg
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Cum măsurăm progresul unui copil atunci când rezultatele nu se văd în catalog
Nu toate competențele importante pentru dezvoltarea unui copil pot fi evaluate prin note, susține Alina Gânj care subliniază că curajul de a vorbi în public, capacitatea de a cere ajutor sau gestionarea frustrării sunt exemple de progrese care pot trece neobservate în sistemul tradițional de evaluare.
Nu poți pune o notă pe curaj, dar poți observa schimbarea. Copilul care la început nu vorbea deloc în grup și după câteva luni își susține ideea. Elevul care spunea «nu mă pricep» și acum spune «nu înțeleg partea asta, mă ajuți?»
- Alina Gânj, fondatoare școală -
Potrivit fondatoarei de școală, unul dintre cele mai relevante semne ale progresului este momentul în care părinții observă că cei mici au început să își recunoască și să își exprime emoțiile în viața de zi cu zi.
Ce ar trebui schimbat în școala românească? „Aș începe cu formarea profesorilor, nu cu programa”
Dacă ar putea schimba un singur lucru în sistemul de învățământ românesc, Alina Gânj ar pune pe primul loc pregătirea profesorilor, înaintea modificării programei școlare.
Avem profesori foarte buni, care nu au primit niciodată instrumentele ca să lucreze cu emoțiile copiilor sau să-i învețe să gândească. O programă nouă predată în același fel produce aceleași rezultate. Un profesor care s-a schimbat schimbă orice programă îi dai
- Alina Gânj, fondatoare școală -
În cadrul English Kids Academy, programele BE Emotion Smart, BE Study Smart și BE Future Smart sunt construite în jurul dezvoltării inteligenței emoționale, a strategiilor de învățare și a competențelor necesare pentru viitor.
Acestea folosesc metodele RULER, dezvoltată la Yale Center for Emotional Intelligence, și Thinking Matters, fiind susținute de facilitatori formați pentru utilizarea lor.
Din perspectiva Alinei Gânj, schimbarea educației nu presupune doar actualizarea materiilor sau introducerea unor instrumente tehnologice noi, ci și pregătirea profesorilor pentru a-i ajuta pe copii să gândească independent, să își înțeleagă emoțiile și să facă față situațiilor dificile.
