Țara noastră rămâne o destinație atractivă pentru investitori în 2025: marile agenții de rating au reconfirmat poziționarea României în rândul țărilor recomandate pentru investiții. Totuși, ratingul nostru atârnă de un fir de ață, iar giganții Fitch, S&P și Moody’s așteaptă stabilizarea scenei politice după alegerile prezidențiale. Dar dacă, în loc de stabilitate, România intră într-un carusel geopolitic? Un astfel de scenariu ar putea însemna un „adio” de la capitalul occidental care susține economia României.
România se află la limita clasamentului agențiilor de rating, fiind la un pas de a ajunge o țară în categoria ”junk”, adică, una dintre economiile pe care agențiile internaționale de rating nu le recomandă drept destinații investiționale sigure. La finalul anului trecut, după anularea alegerilor prezidențiale și anunțarea unui deficit bugetar record, agenția de rating Fitch a modificat perspectiva ratingului de țară la negativă, menținând calificativul la BBB-.
Modificarea perspectivei nu înseamnă o schimbare a calificativului României, dar reprezintă o invitație la o eventuală scădere a acestuia pe viitor. Totuși, analiștii spun că marile agenții de rating ar putea aștepta după consolidarea situației politice din țară: săptămâna trecută, agenția Fitch Ratings a confirmat ratingul României la 'BBB minus'.
| Agenție de Rating | Rating credit suveran | Perspectivă | Ultima actualizare |
|---|---|---|---|
| Standard & Poor's (S&P) | BBB - | negativă | 25.01.2025 |
| Fitch | BBB - | negativă | 21.02.2025 |
| Moody’s | Baa3 | stabilă | 29.09.2024 |
Cum ne poate afecta clasa politică ratingul de țară?
Ratingul de țară joacă un rol crucial pentru investitori, deoarece aceștia îl folosesc ca reper în luarea deciziilor dacă vor pompa sau nu bani în România prin investiții. Dacă un stat prezintă un risc ridicat de incapacitate de plată, este puțin probabil ca investitorii să cumpere obligațiunile emise de acesta.
Pe lângă deficitul bugetar ridicat al României, agențiile de rating analizează și instabilitatea politică din țară, precum și tendința electoratului de a susține formațiuni politice care promovează mai degrabă izolaționismul decât „calea” europeană. În acest sens, rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut a tras un semnal de alarmă pentru specialiști, care avertizau că un candidat cu discurs anti-european, precum Călin Georgescu, ar putea îndepărta investitorii.
„(N. red.: Dacă câștigă Georgescu)… vor dudui investițiile din Rusia și din China – oligarhii ruși sunt proxi. România va deveni un paria pentru investitorii pe care chiar îi dorim, iar parteneriatul strategic se uită. Probabil că am pierde fondurile europene, oricum puteau să le suspende de mult din cauza deficitului bugetar.”, a declarat expertul Gabriel Biriș.
România a avut cel mai bun rating după ce am intrat în NATO și țara avea „ambiții europene”
Cea mai bună perspectivă a României a fost în 2006, moment în care România aderase recent la NATO și se pregătea să fie stat european cu acte în regulă. În vara lui 2006, sub guvernul lui Călin Popescu-Tăriceanu, Fitch scria că a îmbunătățit ratingul României la „BBB” de la „BBB-”, având perspective stabile.
„Performanța susținută a României în ceea ce privește creșterea economică reală reduce decalajul în standardele de viață față de UE”, a declarat, în urmă cu 19 ani, Andrew Colquhoun, Director în echipa Fitch.
Convergența României cu țările europene mai bogate a fost determinată de o creștere impresionantă a PIB-ului real, care a avut o medie de 5,7% pe an între 2001 și 2005. În aceeași perioadă, fluxurile de investiții străine directe (FDI) au reprezentat, în medie, 4,7% din PIB pe an. Toate aceste rezultate s-ar putea datora și faptului că, în acea perioadă, România se străduia să bifeze toate cerințele pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Criza din 2008 ne-a transformat într-o țară junk
Cu toate că primul pas al României în Uniunea Europeană a fost făcut cu dreptul, criza din 2008 a dus la reducerea ratingului Fitch cu două trepte, de la BBB la BB+, plasând astfel țara în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). România era atunci singura țară membră a Uniunii Europene cu un rating de credit sub nivelul recomandat pentru investiții, scrie balkaninsight.
România scapă de eticheta "junk" din partea Fitch în 2011, binecunoscuta agentie de evaluare financiara, a urcat cu o treaptă ratingul de țară acordat României, la „BBB-„ (investment grade) de la nivelul precedent de „BB-„ (non-investment grade sau junk).
Țara noastră ieșit din statutul de junk a tuturor agentiilor de rating abia în 2014. România a revenit în acel an la calificativul „investment grade“ de la toate cele trei mari agenţii de rating - Standard & Poor's (S&P), Moody’s şi Fitch.
Istorie Rating Fitch România. Sursă: worldgovernmentbonds.com
Ce țări au rating curat ca lacrima?
Conform celor mai recente ratinguri de credit ale S&P, cele mai mari economii din întreaga lume au confirmat un nivel ridicat de solvabilitate, toate țările situându-se în categoria investment grade - spre deosebire de categoria speculativă.
Australia, Canada și Germania au fost cele mai solvabile țări de pe listă, conform Statista. Un rating AAA indică un risc foarte scăzut de neplată, deoarece țara este considerată extrem de capabilă să își îndeplinească angajamentele financiare chiar și în condiții economice dificile. Acest nivel de rating este adesea denumit prime sau superior și este asociat cu o probabilitate foarte mare de rambursare, ceea ce îl face foarte atractiv pentru investitori.
Ce este ratingul de țară și de ce contează?
Ratingul de țară reprezintă o evaluare a capacității unui stat de a-și onora obligațiile financiare, realizată de marile agenții de rating, precum Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s. Acesta oferă investitorilor o imagine clară asupra riscului implicat în achiziționarea obligațiunilor emise de un guvern, luând în considerare factori economici, dar și riscuri politice.
În general, un rating bun înseamnă dobânzi mai mici pentru împrumuturi și o mai mare atractivitate pentru capitalul străin, în timp ce un rating slab poate descuraja investițiile și crește costurile de finanțare.
