Oricât ne-ar plăcea finisajele sau culorile speciale, amenajarea funcțională a unei bucătării se face pornind de la ordinea logică a etapelor de pregătire a mâncării și de la mișcările firești pe care le faci între depozitare, spălare și gătit, așa încât să nu te complici.
Ce suprafețe și tipologii de bucătării există
Din punctul de vedere al normelor de proiectare, suprafețele recomandate sunt:
- 5-6 mp pentru un spațiu minim de gătit;
- 8-10 mp pentru o bucătărie obișnuită;
- 12-14 mp pentru o bucătărie care are și loc de luat masa.
Dacă bucătăria include și locul de luat masa, ea devine mai mult decât un spațiu de lucru, fiindcă membrii familiei vor petrece mai mult timp acolo, așadar vor fi cu atât mai importante confortul, circulația și lumina.
Iată principalele configurații posibile (excluzând bucătăriile cu insulă, care necesită suprafețe generoase, rar întâlnite în apartamentele standard):
Bucătărie pe un singur perete - Potrivită pentru spații mici sau înguste. Toate zonele sunt pe aceeași linie. Trebuie păstrată ordinea logică: depozitare, spălare, pregătire, gătirea alimentelor.
Bucătărie pe două laturi - Bună pentru spații înguste, dar mai generoase. Între cele două fronturi de mobilier trebuie lăsați aproximativ 120 cm, pentru ca ușile, sertarele, cuptorul și mașina de spălat vase să se poată deschide comod.
Bucătărie în formă de L - O variantă practică pentru apartamente. Permite separarea zonelor și folosește bine și spațiul din colț. Atenție la corpurile de colț, care trebuie să aibă soluții de acces bune, de exemplu un carusel.
Bucătărie în formă de U - Oferă mult blat și depozitare și integrează teoretic și fereastra, dar are nevoie de spațiu suficient între laturi. Dacă este prea strâmtă, devine incomodă.
Unde este cel mai bine să fie amplasată o bucătărie în configurația întregii case
Vorbim și de casele mari cu curte, dar și de apartamentele de bloc.
Pentru case, bucătăria ar trebui să fie aproape de celelalte camere cu care relaționează direct. Ideal ar fi ca aceasta să fie situată în proximitatea intrării, cu acces printr-un hol, ca să eviți astfel traversarea întregii locuințe cu sacoșele de cumpărături.
Apoi, lângă bucătărie pot să existe cămara, spațiul de depozitare pentru alimente sau dulapul cu provizii. De asemenea, tot în vecinătate se găsește camera tehnică.
Bucătăria are o relație directă și cu diningul, dacă există, sau măcar cu livingul. În casele mari, bucătăria beneficiază adesea de vizibilitate către curte, grădină sau zona de joacă a copiilor, și acces către pivniță.
Pentru apartamentele de bloc, aceeași logică de organizare a spațiului spune că bucătăria trebuie să fie în apropierea zonei de acces, lângă cămară sau debara și cu o legătură clară cu locul de luat masa.
Cum se organizează corect bucătăriile pe zone de lucru
Zonele principale dintr-o bucătărie sunt:
- Spațiul de depozitare a alimentelor: frigider și dulapuri;
- Zona de spălare: chiuvetă, scurgător, mașină de spălat vase; tot aici se află și coșul de gunoi
- Zona de pregătire a alimentelor, adică blatul de lucru;
- Zona de gătire a alimentelor: plită, cuptor, hotă;
- Spațiul de luat masa, care poate fi un simplu bar sau o măsuță în consolă
În procente, ca timp petrecut în fiecare dintre aceste zone în parte, normativele spun că avem: 20% pentru spațiul de depozitare, 20% pentru spălarea alimentelor, 18% pentru pregătirea alimentelor, 6% pentru refrigerare, 3% utilizarea cuptorului, 18% gătire prin utilizarea plitei / aragazului și restul de 15% timp destinat servirii mesei.
Fiecare operațiune ar trebui să aibă spațiu de depozitare aferent în apropiere, astfel încât vasele să fie amplasate lângă zona de spălare, condimente lângă zona de gătire, tocătoarele și ustensilele lângă blatul de lucru.
Ordinea operațiunilor care au loc în bucătărie dictează și următoarea configurație standard, de la stânga la dreapta, pe orizontală: scurgător vase → chiuvetă → blat de lucru → plită.
Ordonarea zonelor în acest mod reduce pașii inutili pe care-i faci în bucătărie și asigură libertate de mișcare. Scoți alimentele, le speli, le pregătești pe blat, apoi le gătești.
Pe verticală, în zona chiuvetei ai și scurgător, mașină de spălat vase și coș de gunoi. Apoi, dedesubtul blatului de lucru, care trebuie să aibă cel puțin 60 de cm lățime, trebuie să depozitezi ustensilele, tocătoarele și recipientele. Iar ultimul interval, cel cu plita, include ideal un cuptor și o hotă.
Este foarte dificil să lucrezi într-o bucătărie unde chiuveta este lipită de plită, sau unde ai lângă aragaz poziționat frigiderul. De asemenea, este un disconfort să ai blatul de lucru aglomerat cu electrocasnice mici și alte obiecte care consumă spațiu.
Dimensiuni importante pentru mobilierul de bucătărie
Dimensiunile de mai jos sunt standard și se bazează pe ergonomia mișcărilor umane, având scopul de a preveni efortul inutil. De asemenea sunt gândite să fie compatibile cu dimensiunea electrocasnicelor. Ideea este să poți să lucrezi în bucătărie fără să te apleci prea des și fără să te lovești de mobilier.
- corpurile și blatul au, în general, 60 cm adâncime, spațiu în care pot fi încastrate chiuveta sau plita
- blatul se poziționează la înălțimea de aproximativ 85-92 cm, înălțime ajustabilă dacă ai mobilă cu picioare reglabile. Este chiar recomandat ca blatul să fie pus la o înălțime proporțională cu înălțimea utilizatorului
- între două fronturi paralele de mobilă se recomandă 120 cm. Această distanță permite deschiderea în regulă a ușilor și sertarelor, dar și suficient loc dacă e nevoie să treacă două persoane una pe lângă cealaltă
- dacă ai corpuri de mobilier fără plintă de protecție și e nevoie să faci curățenie sub mobilă, atunci ai nevoie de 140 cm spațiu de la fața dulapului, așa încât să fie loc pentru coada măturii sau pentru aspirator
- corpurile suspendate au, în general, 35 cm adâncime, fiind mai înguste decât blatul, ca să nu te incomodeze când pregătești alimentele;
- corpurile suspendate se montează la minimum 50 cm deasupra blatului;
- locul de luat masa tip bar are aproximativ 110–115 cm înălțime;
- pentru o zonă singulară care include chiuvetă, mașină de spălat vase și plită este nevoie de aproximativ 170–220 cm lățime minimă.
Cum alegi și organizezi spațiile de depozitare necesare în bucătării
Corpurile de jos, mobilierul de bază, sunt potrivite pentru depozitarea obiecte grele sau care se folosesc mai rar, precum oale, tigăi, sau echipamente voluminoase. Nu pune în aceste dulapuri de bază obiecte pe care le folosești uzual, fiindcă e neplăcut să te apleci de fiecare dată când ai nevoie de ele.
Corpurile suspendate, pe de altă parte, sunt potrivite să depozitezi veselă, pahare și obiecte mai ușoare, ca să-ți fie accesibile fără prea mult efort și să le ai totodată la nivelul privirii.
Dulapurile înalte, de până la aproximativ 200 cm, așa-zișii soldați, pot fi folosiți pentru depozitarea produselor de curățenie, a măturii, aspiratorului, sau să încastrezi un cuptor electric sau cu microunde.
Pentru bucătării extrem de mici, e bine să optezi pentru uși glisante sau pliabile la corpurile de bază, astfel încât să nu ocupe spațiu suplimentar la deschidere.
Elemente electrice și de ventilație pe care să le fixezi înainte de a alege mobila de bucătărie
O regulă generală este să existe cel puțin o priză la fiecare unitate de lucru, adică aproximativ la fiecare 60 cm. Prizele trebuie montate înainte de comandarea mobilierului, nu după. Majoritatea trebuie să fie la o înălțime mai mare decât a blatului. Dar pentru aragaz, cuptor și hotă, vei avea nevoie uneori de o priză sub nivelul blatului.
De asemenea, un singur corp de iluminat amplasat în centrul tavanului nu este suficient, fiindcă atunci când lucrezi la blat, corpul tău va proiecta umbră exact pe zona de lucru. De aceea, este mai bună lumina directă deasupra blatului sau sub corpurile suspendate.
În ceea ce privește hotele, cele cu extracție sunt mai eficiente decât cele care recirculă aerul, dar au nevoie de acces la un perete exterior pentru evacuarea aerului. Atenție, dacă locuiești la un bloc construit înainte de anii ‘90, este bine să nu închizi grila de acces la coloana de ventilație a blocului, pentru că este foarte eficientă în a trage eventualele acumulări accidentale de gaze, dar și mirosurile de mâncare.
Soluții mici care economisesc timp și spațiu într-o bucătărie
În afara marilor piese de mobilier, există alte elemente de detaliu care fac bucătăria mai comodă și facilitează accesul la obiecte pe care le folosești zilnic, de exemplu:
- blat retractabil;
- sertare pentru condimente;
- compartimente extractibile;
- suport pentru prosop de hârtie;
- dulapuri cu balamale sau sisteme glisante;
- spații dedicate pentru tocătoare, tăvi și electrocasnice mici.
