Discursul ținut de Rumen Radev a alimentat speculaţiile larg răspândite potrivit cărora îşi va înfiinţa propriul partid politic, după ce ultimul guvern a demisionat luna trecută, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Într-un discurs televizat adresat naţiunii Rumen Radev a declarat că acesta este "ultimul său discurs în calitate de preşedinte" al Bulgariei, a transmis BTA.
El a declarat că îşi va depune astăzi demisia din funcţia de şef al statului şi şi-a exprimat convingerea că vicepreşedinta Iliana Iotova va fi un preşedinte interimar demn.
Potrivit articolului 97 din Constituţie, preşedintele republicii îşi poate înainta demisia Curţii Constituţionale înainte de expirarea mandatului. În acest caz, vicepreşedintele trebuie să preia funcţia de preşedinte pentru restul duratei mandatului.
Într-un termen stabilit la propria discreţie, Curtea Constituţională trebuie să decidă dacă preşedintele a demisionat din proprie voinţă. Dacă aceasta este concluzia, mandatul preşedintelui încetează, iar vicepreşedintele îi va lua locul.
Posibilele planuri ale lui Radev după demisie
Demisia lui Rumen Radev este însoțită de speculațiile că acesta și-ar putea crea un nou partid pentru a prelua conducerea guvernului, ceea ce i-ar oferi o poziție de putere mult mai mare.
Bulgaria este o republică parlamentară, iar conducerea sa se află în mâinile parlamentului, consiliului de miniștri și prim-ministrului.
Apariția unui nou partid politic condus de fostul președinte Rumen Radev ar putea remodela semnificativ nu doar afacerile interne ale Bulgariei, ci și politica sa externă, relatează Euronews.
Decizia lui Radev de a demisiona vine și într-un moment critic, țara confruntându-se cu o criză politică, și este la doar două luni distanță de alegerile parlamentare anticipate ce urmează să fie organizate în țara vecină.
Radev, nemulțumit de nemulțumirea cetățenilor
Rumen Radev a spus în discursul său că nu înțelege cum populația, care-l consideră pro-rus, este nemulțumită în contextul reușitelor consemnate de țară în ultimii ani, cum ar fi aderarea la spațiul Schengen, dar și la Zona Euro, care s-a întâmplat de la 1 ianuarie.
„Întrebările aici sunt: de ce atingerea acestor obiective nu a adus stabilitate și satisfacție; de ce bulgarii au încetat să voteze; de ce nu se bazează pe sistemul judiciar și nu au încredere în mass-media; de ce cetățenii au inundat piețele de două ori; de ce, într-o Bulgaria europeană, un procent mare de oameni se simt săraci și chiar mai mulți trăiesc în insecuritate”, a întrebat el.
El a dat vina pe modelul de guvernare „de tip bandă rulantă”, „care are trăsăturile exterioare ale democrației, dar funcționează prin mecanismele oligarhiei”.
În timpul mandatului său de președinte, Radev a trebuit să numească șapte guverne interimare din cauza crizei politice de ani de zile și a incapacității partidelor de a forma majorități stabile.
În urmă cu doar câteva săptămâni, țara a fost zguduită de cele mai mari proteste de la anii 1990 încoace, declanșate inițial de opoziția față de proiectul de buget, dar care ulterior au escaladat în cereri de demisii și multe altele - și anume, retragerea din politică a unor personalități politice cheie, precum fostul prim-ministru Boyko Borissov și Delyan Peevski, care a fost sancționat în temeiul Legii Magnitsky.
Apariția unui nou partid politic condus de fostul președinte Rumen Radev ar putea remodela semnificativ nu doar afacerile interne ale Bulgariei, ci și politica sa externă.
Poziția lui Radev față de războiul din Ucraina diferă puternic de cea a guvernelor anterioare. Din acest motiv, analiștii și oponenții l-au etichetat adesea drept „pro-rus”.
În discursul său, Radev a abordat și această problemă, declarând: „În numele viitorului lor politic, unii politicieni pun în pericol viața pașnică a bulgarilor în mijlocul unui război periculos de aproape de granițele noastre și chiar încalcă pacea civilă și etnică, pe care dumneavoastră și cu mine o vom păstra în ciuda provocărilor lor.”
