Undă verde acțiunilor colective și în România?

Proiectul de Lege conferă entităților calificate, cum ar fi asociațiile de consumatori, dreptul de a introduce acțiuni în instanțe la nivel național sau transfrontalier împotriva încălcării de către comercianți a prevederilor legale expres enumerate în anexa Proiectului de Lege.

În comparație cu reglementarea existentă (Hotărârea nr. 1553/2004 privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor), entitățile calificate se vor putea adresa direct instanțelor de judecată și nu doar autorităților publice abilitate să supravegheze şi să sancționeze cazurile de încălcare a drepturilor consumatorilor (ANPC).

Furnizorii de energie, ținta noilor reglementări?

O altă modificare adusă prin Proiectul de Lege constă în extinderea listei prevederilor legale a căror încălcare poate face obiectul acțiunilor în reprezentare.

Astfel, în plus față de clasica încălcare a Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecţia consumatorilor sau a Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic ale căror încălcări puteau fi sesizate și până acum autorităților competente de către asociațiile de consumatori, Proiectul de Lege vizează și încălcarea unor prevederi de nișă.

Proiectul de Lege extinde sfera de implicare a entităților calificate și la ipotezele în care comercianții încalcă Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicațiilor electronice, sau Legea nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază etc.

Astfel, se poate observa că entitățile calificate vor putea introduce acțiuni în reprezentare pentru protecția drepturilor consumatorilor și ȋn raport cu comercianți din domenii specializate, cum ar fi furnizorii de energie electrică și gaze naturale, băncile, asigurătorii, transportatorii aerieni, feroviari sau pe mare.

Cine sunt entitățile calificate?

Pentru a i se recunoaște această posibilitate, entitatea calificată trebuie desemnată de statele membre în acest sens. Pentru a fi desemnată, entitatea calificată trebuie să îndeplinească o serie de criterii, cum ar fi: (i) să fie o persoană juridică și să poată dovedi desfășurarea în decursul a 12 luni a unei activități publice efective în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor înainte de cererea sa de desemnare; (ii) obiectul ei de activitate statutar să demonstreze că are un interes legitim de a proteja interesele consumatorilor; (iii) să fie o entitate non-profit; (iv) să nu facă obiectul unei proceduri de insolvență, (iv) să fie independentă și să nu fie influențată de persoane ce nu sunt consumatori (patronate, uniuni ale comercianților/profesioniștilor etc.); (v) să facă public (inclusiv pe pagina web) că îndeplinește celelalte condiții, date cu privire la ființarea, structura și conducerea sa.

O listă a entităților calificate să introducă acțiuni transfrontaliere se va comunica de Ministerul Economiei către Comisia Europeană până la data de 26 decembrie 2023, în vederea întocmirii unei liste unice cu toate entitățile calificate să introducă acțiuni la nivel transfrontalier. Autoritățile interne competente vor afișa pe pagina lor web o listă cu entitățile calificate să introducă acțiuni în reprezentare la nivel național.

Ce se urmărește prin acțiunile colective?

Entitățile calificate pot urmări prin acțiunile în reprezentare introduse, dispunerea măsurilor de încetare a unei practici comerciale sau măsuri reparatorii. Aceste măsuri pot fi solicitate prin acțiuni separate sau în cadrul aceleiași acțiuni.

În cazul în care entitatea calificată urmărește solicitarea unor măsuri de încetare aceasta nu are nevoie de consimțământul consumatorilor la nivel individual și nici nu trebuie să probeze vreo pierdere reală/prejudiciu suferit de consumatori în mod individual sau intenția/neglijența comerciantului.

Pentru a solicita însă măsuri reparatorii, entitatea calificată trebuie să obțină consimțământul scris la nivel individual de la consumatorii vizați de acțiunea în reprezentare în termen de 30 de zile de la data introducerii acesteia.

În ipoteza unei acțiuni în reprezentare la nivel național, dacă consumatorii rezidenți în România nu își exprimă consimțământul în mod explicit timp de 30 de zile de la data solicitării acestuia, se va considera că aceștia și-au exprimat tacit consimțământul pentru ca rezultatul acțiunii în reprezentare să fie obligatoriu și pentru respectivii consumatori.
Consimțământul tacit nu se prezumă și în cazul consumatorilor cu reședința în afara României sau în ipoteza acțiunilor în reprezentare transfrontalieră.

Ca efect al principiului ce presupune limitarea dreptului celor care urmează a se adresa justiției, când legea indică două sau mai multe instanțe competente, de a alege şi sesiza prin acțiunea lor numai pe una dintre ele, Proiectul de Lege prevede că acei consumatori care și-au exprimat în mod explicit consimțământul de a fi reprezentați nu se vor mai putea îndrepta împotriva aceluiași comerciant și pentru aceeași practică într-o altă acțiune în reprezentare sau în mod individual.

Este important de specificat că o hotărâre ce dispune o măsură reparatorie fără a individualiza consumatorii beneficiari ai acesteia, trebuie cel puțin să descrie grupul de consumatori care au dreptul de a beneficia de respectivele remedii.

Consumatorii pot beneficia de măsurile reparatorii dispuse de către instanță timp de 3 ani de la pronunțarea hotărârii definitive, iar sumele neîncasate de consumatori se vor face venit la bugetul de stat. Astfel, se creează potențialul ca anumite fonduri dispuse de către instanță în scop reparatoriu să se transforme în pseudo amenzi pentru comerciant, sumele neîncasate nefiindu-i restituite ci încasate la bugetul de stat.

Pe scurt despre procedură

Proiectul de Lege reglementează și unele aspecte de procedură cum ar fi posibilitatea finanțării acțiunilor în reprezentare de către terți, tranzacțiile privind remediile, precum și modul de alocare a costurilor în reprezentare ce urmăresc stabilirea măsurilor reparatorii.

Astfel, Proiectul de Lege specifică scutirea entităților calificate de la plata taxelor de timbru, precum și exonerarea consumatorilor de la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care acțiunea în reprezentare va fi respinsă.

Totodată, entitățile calificate au obligația de a aduce la cunoștința consumatorilor informații cu privire la acțiunile în reprezentare pe care le desfășoară, stadiul acestora și rezultatul lor.

Pe lângă sancțiunile deja existente în cazul nerespectării hotărârilor judecătorești, Proiectul de Lege reglementează o serie de contravenții pentru nerespectarea de către comercianți a măsurilor impuse de către instanță, sancționabile cu amendă în cuantum de pană la 100.000 lei.

În mod mai puțin uzual Proiectul de Lege stabilește în sarcina instanței de judecată învestită cu soluționarea acțiunii în reprezentare și nu a autorităților administrative competente constatarea și sancționarea respectivelor contravenții, atribuind instanțelor naționale și rolul de agenți constatatori.

Urmează a se vedea în ce formă Proiectul de Lege va fi aprobat de legislativ și cum se vor organiza entitățile calificate pentru momentul 25 iunie 2023 când se preconizează intrarea în vigoare a legii.

Pentru mai multe informații vă invităm să contactați autorul, avocat Daniela Goreacii, Senior Associate, act Botezatu Estrade Partners, la adresa daniela.goreacii@actlegal-bep.com

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: