Sistemul bancar din Romania este, din nou, luat cu asalt de o serie de initiative legislative care au drept scop declarat protectia consumatorilor de servicii financiare fata de eventuale abuzuri ale bancilor. Reprezentantii bancilor spun, insa, ca in forma lor actuala, initiativele vor genera o inasprire a conditiilor de creditare, cu impact imediat asupra consumatorilor vulnerabili si, indirect, asupra economiei de ansamblu.
In prezent, in dezbatere parlamentara se afla trei astfel de initiative, respectiv limitarea dobanzilor la creditele contractate de populatie, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate si eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit.
In aceste conditii, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatiile reprezentative ale comunitatii bancare romanesti, solicita Parlamentului Romaniei asigurarea unui dialog real si constructiv in dezbaterea proiectelor de legi.
“Reprezentantii sectorului bancar solicita extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse initial pentru dezbaterea aprofundata a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate. Comunitatea bancara este profund ingrijorata de consecintele preponderent negative, atat asupra consumatorilor cat si asupra economiei, ce ar fi generate de potentiala intrare in vigoare a celor trei initiative legislative care se afla in diferite stadii de dezbatere atat in Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cat si in Camera Deputatilor (plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate)”, au anuntat reprezentantii sistemului bancar.
Citeste si:
Ce reiese din studiul de impact?
Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat de un studiu de impact realizat de KPMG Advisory, la solicitarea ARB si CPBR.
Conform studiului, atat impactul individual, cat si cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o incetinire a cresterii economice, o scadere a consumului si investitiilor, cat si la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe langa alte efecte ce vor afecta consumatorii in mod direct si imediat.
“Propunerile legislative au implicatii multiple atat la nivelul consumatorilor cat si la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual si agregat. Principalele efecte cuprinse in studiul de impact sunt reprezentate de: inasprirea conditiilor de creditare/ reducerea creditarii cu impact direct asupra reducerii consumului (achizitii de locuinte, bunuri de folosinta indelungata si bunuri de larg consum) si a avutiei nete a populatiei; reducerea creditarii pentru achizitia de locuinte poate creste presiunea asupra pietei imobiliare; adancirea diferentelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plata al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populatiei, cu potential de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate in planul protectiei consumatorilor; limitarea capacitatii institutiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanta in vederea gestionarii nivelului creditelor neperformante, cumulata cu aparitia litigiilor de obtinere a titlului executoriu vor conduce la incarcarea suplimentara a sistemului judiciar; cresterea creditelor neperformante ca urmare a cresterii duratei si costurilor de recuperare, blocarii pietei secundare si a modificarii comportamentului la plata al debitorilor, ceea ce poate conduce la cresterea riscului de tara, iar lipsa predictibilitatii legislative poate avea consecinte negative asupra mediului de afaceri si a investitiilor”, se mentioneaza in studiu.
Citeste si:
In cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobanzilor si eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arata ca o potentiala reducere a creditarii populatiei cu 5% ca urmare a diminuarii capacitatii institutiilor de credit de a finanta sectorul privat este estimata sa conduca la reducerea consumului cu 1,39%, a investitiilor cu 0,17% si a PIB cu 1,80%.
In cazul limitarii valorii recuperabile a creantelor cesionate, avand in vedere potentialul de diminuare a capacitatii institutiilor de credit de a finanta economia reala, o potentiala reducere a creditarii populatiei si a agentilor economici cu 5%, conform estimarilor, poate sa conduca la reducerea consumului cu 2,19%, a investitiilor cu 0,27% si a PIB cu 2,84%. In schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru institutiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea sustine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei.
Citeste si:
Cum se aplica limitele de dobanzi in alte tari?
Referitor la practica europeana in domeniu, reprezentantii KPMG noteaza faptul ca jumatate din statele UE au implementat reguli de limitare a dobanzilor, insa bazate pe medii ale produselor din piata, fapt care determina eliminarea extremelor.
In Romania, plafonarea dobanzilor la creditele ipotecare la 2,5 ori dobanda de politica monetara nu elimina extremele ci, din contra, in cazul in care referinta creste, plafonul urca in consecionta, iar in cazul in care scade, plafonul ajunge sub media pietei, astfel incat produsele de creditare devin nerentabile din punct de vedere economic.
Realizatorii studiului mentioneaza ca informatiile care au stat la baza intocmirii analizei sunt limitate la informatii disponibile in mod public din surse oficiale.
In aceste conditii, comunitatea bancara se declara dispusa sa participe la dezbateri constructive in cadrul comisiilor parlamentare ce urmeaza a aviza proiectele de lege mentionate mai sus, pentru a putea prezenta intr-o maniera realista, responsabila si detaliata potentialele efecte ale acestora asupra economiei Romaniei si a cetatenilor sai pe termen mediu si lung.
Citeste si:
Principalii perdanti, clientii corecti
“Studiul scoate in evidenta posibile zone de impact nevazute la prima vedere”, a subliniat presedintele Asociatioei Romane a Bancilor, Sergiu Oprescu.
In opinia sa, pretul unui produs este direct proportional cu costul riscului, iar cand se limiteaza costul, se limiteaza universul celor care se mai califica la riscul respectiv. Asadar, se restrange capacitatea de creditare a sistemului doar la zonele de risc mai scazut, care pot sa fie asumate de intermediarul financiar.
Referitor la efectele dorite ale acestor initiative, Oprescu sustine ca proiectele contin cateva elemente bune, care trebuie mentinute, insa fara a se face rabat de la celelate efecte adverse care pot sa apara, respectiv limitarea capacitatii de finantare.
“Perdantii unui astfel de comportament vor fi in principal clientii de buna credinta, care platesc, care raman in relatia contractuala pe termen lung si care vor suporta costul intermedierii financiare pe un segment mai restrans”, a punctat Oprescu.
La randul sau, presedintele CPBR, Sergiu Manea, admite faptul ca scopul declarat al initiativelor, acela de a proteja pretul la care consumatorii au acces la finantare si consumatorii vulnerabili in general este legitim. Insa, acesta este de parere ca, asa cum arata in prezent, initiativele vor aveaun efcet advers.
Citeste si:
“In cazul limitarii dobanzilor, e foarte clar ca ideea a fost de a exclude ratele la nivele absolut necontrolate, iar dezideratul este corect. Insa insa modul in care se stabileste acest plafon vine in detrimentul accesului la credite indiferent de pret”, a explicat Sergiu Manea.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
