Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că producătorii auto, cum ar fi Volkswagen AG, rămân răspunzători pentru folosirea dispozitivelor ilicite pentru manipularea emisiilor, cum ar fi softul care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, chiar dacă vehiculele îndeplineau standardele UE, care nu garantează legalitatea tehnologiei, transmite Reuters, conform Agerpres.
Saga „Dieselgate” a ajuns la CJUE
Decizia CJUE vine după două cazuri din Germania care implică automobilele Volkswagen cu motoare diesel, echipate cu un soft care manipulează rezultatele testelor privind emisiile poluante, fie în timpul producţiei, fie ulterior prin actualizări de software.
Compensaţia către cumpărători poate fi redusă în funcţie de gradul de utilizare a vehiculului sau poate fi plafonată la 15% din preţul de achiziţie, dar trebuie să reflecte adecvat prejudiciul provocat, a informat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Reprezentanţii Volkswagen nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta informaţia. Încă nu se cunoaşte impactul financiar al deciziei. Oricare ar fi, însă, acesta se va suprapune celor circa 3 miliarde de dolari pe care Volkswagen le pierde din cauza taxelor vamale ale lui Trump în 2025.
Scandalul Dieselgate datează din septembrie 2015, când în SUA s-a descoperit că Volkswagen a instalat în automobilele sale cu motoare diesel un software care manipulează rezultatele testelor privind emisiile poluante. Astfel, automobilele respectau limitele referitoare la emisiile de oxizi de azot în condiţii de test, dar nu şi când automobilele rulau pe drum în condiţii normale de trafic.
Ce au decisii judecătorii din Germania
În 2023, un tribunal din Germania a decis că zeci de mii de mașini diesel echipate cu motoare dintre cele implicate în scandalul original Dieselgate ar putea să fie rechemate din nou în service, deoarece niște ONG-uri de mediu au susținut că sistemele montate de Volkswagen pentru a opri software-ul malițios original nu și-ar fi făcut treaba. Cu alte cuvinte, ONG-urile au arătat că mașinile încă erau poluante peste limitele admise și au avut câștig de cauză.
În 2018, la trei ani de la momentul când a ieșit la lumină întreaga situație care a dus chiar și la judecarea unor ingineri Volkswagen, un ONG a deschis o nouă acțiune în justiție împotriva Autorității Federale pentru Automobile (KBA). Cei de la Deutsche Umwelthilfe (German Environmental Aid - DUH) au obținut o victorie importantă în Tribunalul Administrativ din orașul Schleswig, capitală a districtului Kreis. Descris drept un „proces-test”, acțiunea nu a fost intentată împotriva unui singur constructor deoarece se referă la niște decizii luate de KBA după scandalul Dieselgate.
Concret, ecologiștii au pus la zid oficialitățiile federale care au permis ca mai multe automobile echipate cu motoarele diesel Volkswagen EA189 cu patru cilindri (de 1.600 cmc și 2.000 cmc) să circule în continuare. Aceste motoare au fost echipate, din fabrică, cu echipamente activate termic ce le permiteau să treacă pe sub „radarul” testelor de emisii și, astfel, treceau drept agregate Euro 5 deși emisiile lor poluante erau foarte ridicate. În 2016, KBA a decis că Volkswagen trebuie să recheme mașinile echipate cu motoarele EA189 Euro 5 pentru un update de soft, dar echipamentele activate termic au rămas în continuare în motoare.
Această extensie a scandalului Dieselgate s-a soluționat la 3 ani după ce un alt tribunal a decis că Volkswagen trebuie să plătească 620 de milioane de euro daune tot în urma acestui scandal internațional. De asemenea, anul acesta, mai mulți foști executivi ai Volkswagen au primit sentințe executorii cu închisoarea în niște dosare legate de Dieselgate.
Procurorii i-au identificat pe un fost director de la Volkswagen responsabil de tehnologia în domeniul grupului motopropulsor, un fost director de dezvoltare de la marca principală a grupului Volkswagen şi un fost senior manager responsabil cu dezvoltarea motoarelor diesel drept principalii făptaşi, şi au cerut pedepse de la trei până la patru ani.
Cel de-al patrulea acuzat, un fost director de la departamentul pentru controlul emisiilor motoarelor diesel, este acuzat că a fost complice, procurorii cerând în cazul lui o pedeapsă de doi ani cu suspendare.
Tribunalul Regional din Braunschweig a anunțat că Heinz-Jakob Neusser, fostul șef de R&D pe domeniul motoarelor, a primit o pedeapsă cu suspendare, cele 15 luni de închisoare fiind mult mai puțin decât ceruseră procurorii, care căutau o pedeapsă cu executare.
Per total, numeroasele procese şi rechemări la service au costat compania peste 30 de miliarde de euro. Cu toate acestea, trebuie spus că nu doar Volkswagen a fost acuzat de astfel de practici. Mercedes-Benz a fost de asemenea cercetat și, mai recent, grupul Renault, din care face parte și Dacia, a fost acuzat de practici similare - asta după ce un prim val de probe a fost considerat insuficient, acum mai bine de cinci ani.
