Începutul campaniei electorale pentru Primăria Capitalei
Sursa foto: Agerpres & Facebook
Campania electorală pentru desemnarea noului primar general al Capitalei a început pe 22 noiembrie și se va încheia pe 6 decembrie, la ora 07:00.
În cursa electorală pentru ocuparea fotoliului de la Primăria Capitalei, lăsat liber de Nicuşor Dan după câştigarea prezidenţialelor, s-au înscris 18 candidaţi.
Important de menționat este că înainte cu o zi de începerea campaniei electorale, unul dintre candidații înscriși în cursa pentru Primăria Capitalei s-a retras. Este vorba despre Alexandru Zidaru, cunoscut ca „Makaveli”, care și-a anunțat retragerea în favoarea candidatului independent susținut de Alianța electorală „Dreptate pentru București”, Anca Alexandrescu.
La alegerile parţiale, competitorii au la dispoziţie două săptămâni pentru a convinge electoratul să le acorde votul pe 7 decembrie. Autoritatea Electorală Permanentă îi îndeamnă pe candidaţi să contribuie la desfăşurarea unei campanii corecte şi transparente.
Cine sunt candidații și ce partide îi susțin
Cei 17 candidaţi care se prezintă în faţa electoratului bucureştean sunt:
* Cătălin Drulă (USR)
* Ciprian Ciucu (PNL)
* Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianţa electorală ''Dreptate pentru Bucureşti'')
* George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri)
* Daniel Băluţă (PSD)
* Ana Maria Ciceală (partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate)
* Rareş Lazăr (Partidul România în Acţiune)
* Oana Creţu (Partidul Social Democrat Unit)
* Vlad Gheorghe (independent)
* Eugen Orlando Teodorovici (independent)
* Gheorghe Macovei (Partidul România Mare)
* Gheorghe Neţoiu (independent)
* Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Naţional Ţărănesc Maniu Mihalache)
* Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioţii Poporului Român)
* Angela Negrotă (independent)
* Dănuţ Angelo Trifu (independent)
* Constantin-Titian Filip (independent)
Luna Black Friday, în plină austeritate
Sursă foto: Shutterstock.com
Deși România trece printr-o perioadă de austeritate, cu măsuri care apasă tot mai puternic pe bugetele familiilor, luna Black Friday a demonstrat încă o dată că apetitul românilor pentru cumpărături rămâne ridicat.
eMAG, cel mai mare retailer online din România, a înregistrat cele mai multe achiziții de Black Friday, organizând campania de Black Friday pe 7 noiembrie.
Studiul realizat de Netopia Payments arată o ediție record în 2025, ceea ce înseamnă că românii, indiferent de contextul economic, își găsesc resursele pentru a profita de reduceri.
Volumul total procesat pe 7 noiembrie 2025, a înregistrat o creștere de 19% față de anul 2024, în timp ce numărul total de tranzacții online cu cardul a crescut cu 14%. De asemenea, numărul comercianților activi a fost mai mare cu 8% comparativ cu anul anterior.
Comportamentul de cumpărare al românilor a arătat o tendință clară către achiziții realizate mai devreme în zi. De Black Friday cumpărăturile au început încă de la primele ore ale dimineții, spre deosebire de cumpărăturile obişnuite din timpul anului, care se deruleazǎ în general în intervalul 11:00–14:00. La ora 7:00, volumul procesat a fost echivalent cu un vârf obișnuit de tranzacționare din restul anului. Cele mai aglomerate momente ale zilei au fost la orele 11:00, 13:00 și 14:00.
Valoarea medie a unei tranzacții a fost de 400 de lei, cu 60% peste media anuală, indicând o creștere a apetitului pentru produse cu valoare mai ridicată. Printre cele mai populare categorii de achiziții s-au numărat retailul generalist, transportul aerian, băuturile alcoolice, cosmeticele, cauciucurile auto, încălțămintea, electronicele și produsele pentru amenajări interioare.
Deși eMAG a desfășurat campania de Black Friday doar într-o singură zi, ceilalți retaileri din România și-au ales propriile perioade pentru campaniile de Black Friday, existând cazuri în care ofertele au persistat chiar timp de mai multe săptămâni.
Negocieri de pace dintre Ucraina si Rusia
Sursă foto: Shutterstock.com
După mai mult de trei ani de conflict, Ucraina și Rusia au început negocieri asupra unui posibil plan de pace pe care îl dezbat, cu susținerea Statelor Unite ale Americii. Chiar dacă părțile rămân departe de un acord final, discuțiile au devenit mai intense.
În această lună, Statele Unite au prezentat un plan, consultat de AFP, care prevede în special ca Kievul să cedeze Rusiei regiunile Doneţk şi Lugansk din est.
Casa Albă a subliniat că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare cu privire la acest plan de pace, prezentat în timp ce armata ucraineană, mai mică numeric, depune eforturi să limiteze avansul rusesc pe front.
Conform planului în 28 de puncte, alte două regiuni din sud (Herson şi Zaporojie) ar urma să fie împărţite de-a lungul liniei actuale a frontului actuale. Potrivit acestui text, armata ucraineană s-ar retrage din partea regiunii Doneţk pe care o controlează şi care ar deveni apoi o zonă tampon demilitarizată aparţinând Rusiei.
Dacă planul ar fi acceptat aşa cum este, Kievul ar renunţa la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ar înscrie acest angajament în Constituţia sa. La rândul său, NATO ar exclude în statutele sale orice viitoare aderare a ţării. Este vorba, de asemenea, despre o revendicare majoră a Rusiei.
Textul mai prevede că armata ucraineană va fi limitată la 600.000 de soldaţi, că NATO se va angaja să nu staţioneze trupe în Ucraina, iar în Polonia se vor amenaja baze de avioane de luptă europene.
Protestele împotriva măsurilor de austeritate se intensifică
Sursă foto: Sursǎ foto: Anamaria Gavrilă/Facebook
Luna aceasta a fost marcată de proteste semnificative împotriva măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan. Măsurile, care includ înghețări de salarii și pensii, creșteri de taxe, tăieri de cheltuieli bugetare și restructurări în sectorul public, au scos în stradă angajații instituțiilor publice.
Protestele au fost organizate de Blocul Național Sindical (BNS) împreună cu alte federații și organizaţii sindicale, care au adunat reprezentanți din educație, sănătate, administrație publică și alte sectoare afectate.
Primul protest major din această lună a avut loc în Piața Victoriei din București, în fața sediului Guvernului, unde zeci de oameni au protestat împotriva pensiilor speciale acordate anumitor categorii profesionale.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, și-a dat demisia
Sursa foto: Facebook/Ionut Moșteanu
La sfârșitul lunii noiembrie, Ionuț Moșteanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Apărării. Decizia vine ca urmare a scandalului privind neconcordanțele din CV-ul său.
Scandalul a izbucnit după ce fostul ministru al Apărării a publicat pe pagina sa de Facebook diploma de licență obținută la Universitatea Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic. Au apărut apoi informații contradictorii referitoare la studiile sale. Libertatea.ro a arătat că în CV-ul mai vechi, Moșteanu menționa că a absolvit Universitatea Athenaeum. Politicianul arăta că este ”o greşeală care recunoaşte că îl jenează”.
”Nu am dat prea multă atenţie atunci acestor detalii. Pentru asta îmi cer scuze”, a mai spus acesta.
În anunțul demisiei sale, Ionuț Moșteanu a transmis că România și întreaga Europă sunt „sub asaltul Rusiei”, motiv pentru care securitatea națională trebuie tratată ca o prioritate absolută. În acest context, spune el, orice controversă legată de studiile sau greșelile sale din trecut riscă să devină o distragere pentru cei care iau decizii în această perioadă. Prin urmare, Moșteanu afirmă că a ales să se retragă tocmai pentru a nu afecta concentrarea și responsabilitatea celor aflați la conducerea țării.
Ionuț Moșteanu a fost ministru al Apărării din data de 23 iunie, de când guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit în funcție.
Bogdan Rodeanu, deputat USR și Nicu Fălcoi, fost deputat din partea aceluiași partid sunt, deocamdată, numele vehiculate pentru o posibilă preluare a portofoliul de la Apărare, potrivit surselor G4Media.
