Radiografia lui Bolojan: Înainte să plece, Guvernul publică un raport ultra-detaliat care analizează instituțiile bugetare. Aproape 1 din 4 salariați români lucrează la stat

Raportul, elaborat în 2025 pe baza celor mai recente date oficiale disponibile, aferente în principal anului 2024, a fost realizat cu informații furnizate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Dezvoltării, Institutul Național de Statistică și alte instituții publice. Datele au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Raportul complet poate fi accesat la acest LINK. 

Câte posturi sunt în instituțiile publice din România

Ministerul Finanțelor a transmis că, la sfârșitul lunii aprilie 2025, instituțiile publice aveau 1.511.900 de posturi aprobate, 1.287.381 de posturi ocupate și 224.519 posturi vacante. Numărul posturilor remunerate era de 1.255.381, iar 14.522 de posturi erau ocupate de persoane care cumulau salariul cu pensia.

Raportul atrage atenția că diferențele dintre posturile ocupate și cele remunerate pot fi explicate prin concedii medicale, suspendări contractuale sau alte situații prevăzute de Codul Muncii. Posturile includ contracte individuale de muncă, funcționari publici, demnitari și contracte de mandat, dar nu există o defalcare unitară care să permită stabilirea exactă a numărului de angajați.

România avea 5,75 milioane salariați la 31 decembrie 2024, potrivit INS. Numărul mediu al salariaților în 2024 a fost de 5,45 milioane persoane. În total, existau 7,85 milioane persoane ocupate (salariați, lucrători pe cont propriu, patroni, lucrători familiali etc).

Aproape 200.000 de persoane au cel puțin două contracte de muncă

Datele Inspectoratului Teritorial de Muncă, prin Revisal, arată 1.182.670 de contracte individuale de muncă în instituții și 948.848 de salariați cu contract individual de muncă la sfârșitul lunii aprilie 2025.

Diferența dintre numărul contractelor și cel al salariaților a dus la o clarificare suplimentară. Potrivit raportului, 199.125 de persoane care lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă.

Dintre acestea, 160.515 au cel puțin un contract cu normă parțială, ceea ce înseamnă că 38.610 salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă. Alte 39.002 persoane au un contract cu normă întreagă la entități private, iar 55.952 au un contract cu normă parțială la entități private. Raportul arată că 104.171 de salariați au toate contractele de muncă în instituții sau companii de stat.

Instituțiile din sectorul special, precum apărarea și siguranța națională, nu au fost incluse în această situație.

Funcționarii publici reprezintă aproximativ 11% din posturile remunerate

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a transmis că, la sfârșitul lunii aprilie 2025, existau 130.455 de posturi ocupate de funcționari publici, 4.535 de posturi temporar ocupate, 34.502 posturi vacante și 7.591 de posturi temporar vacante.

Potrivit raportului, posturile ocupate ale funcționarilor publici reprezintă aproximativ 11% din numărul mediu al posturilor remunerate din instituțiile publice. Din rândul posturilor ocupate de funcționari publici, 68% sunt ocupate de femei.

Documentul subliniază însă că această imagine nu acoperă întregul aparat administrativ. Pentru o analiză completă a funcțiilor de conducere ar trebui incluse și contractele individuale de muncă, demnitarii, persoanele cu contracte de mandat și alte forme contractuale.

Peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice se apropie de pensionare

Datele demografice extrase din raportările Ministerului Finanțelor arată că aproximativ 55% dintre angajații din instituțiile publice se află în grupa de vârstă 45-59 de ani.

Pe baza acestei structuri, raportul estimează că între 50% și 60% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani. Guvernul notează că această realitate poate deveni o oportunitate pentru reducerea graduală a aparatului administrativ, în paralel cu simplificarea, digitalizarea și automatizarea proceselor interne.

Cheltuielile de personal din instituțiile publice depășesc 163 miliarde lei

La nivelul instituțiilor publice, cheltuielile de personal însumează 163.539.397.807 lei. Cumulate, acestea reprezintă 21,5% din totalul cheltuielilor instituțiilor publice.

Raportul arată că ponderea cheltuielilor de personal indică gradul de rigiditate al bugetului fiecărui ordonator principal de credite. Cu cât această pondere este mai mare, cu atât rămâne mai puțin spațiu pentru investiții, proiecte de dezvoltare sau alte cheltuieli operaționale.

% CHELTUIELI DE PERSONAL ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE (PE ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE)

În domenii precum învățământul și apărarea, cheltuielile de personal depășesc 50% din totalul cheltuielilor, ceea ce indică bugete orientate mai ales către funcționare. În sănătate și apărare, deși numărul instituțiilor și al personalului este mai redus decât în învățământ, cheltuielile de personal sunt apropiate ca nivel, pe fondul salariilor mai ridicate și al structurii diferite a posturilor.

Companiile de stat: 1.421 active, 256.134 de salariați medii raportați

Raportul include și o analiză a companiilor de stat, pe baza unei liste transmise de Ministerul Finanțelor. Din 1.735 de companii aflate în subordinea statului, cu capital majoritar sau integral de stat ori al unităților administrativ-teritoriale, 1.421 sunt active. Alte 314 sunt în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate și nu au fost incluse în majoritatea analizelor.

Pentru veniturile și cheltuielile companiilor de stat au fost disponibile date financiare complete pentru 1.107 companii. Alte 314 companii active nu raportaseră situațiile financiare pentru 2024. Dintre acestea, 183 aveau 0 persoane asigurate raportate, iar celelalte 131 aveau cumulat 9.094 de persoane asigurate.

Ministerul Finanțelor a transmis că numărul mediu al salariaților din companiile de stat care au raportat situații financiare este de 256.134, la sfârșitul anului 2024.

Companiile subvenționate sunt puține, dar concentrează cheltuieli mari de personal

Din cele 1.107 companii de stat cu date financiare complete, 904, adică 82%, se autofinanțează și nu primesc subvenții de la bugetul de stat. Alte 203 companii, adică 18%, sunt subvenționate.

Deși reprezintă o minoritate numerică, companiile subvenționate au cheltuieli de personal aproape egale cu cele ale celor 904 companii care se autofinanțează. Raportul arată că, în rândul companiilor nesubvenționate, 223 au înregistrat pierderi în 2024, cu cheltuieli de personal cumulate de aproximativ 1,1 miliarde lei.

În schimb, 43 de companii subvenționate au raportat pierderi, iar cheltuielile lor de personal însumează 5,4 miliarde lei. Acestea reprezintă 17% din cheltuielile totale de personal ale întregului sector al companiilor de stat și 37% din cheltuielile de personal ale companiilor subvenționate.

Documentul menționează și 49 de companii subvenționate cu pierderi, care cumulează 7 miliarde lei cheltuieli de personal, echivalentul a 22% din totalul cheltuielilor de personal ale întregului sector public de companii.

Sărăcie, impozite locale și fonduri europene: diferențe mari între administrații

Raportul include și indicatori privind administrația locală. Indicele de sărăcie generală la nivel de unitate administrativ-teritorială, furnizat de Ministerul Dezvoltării pentru 2024, arată valori mai ridicate în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei. În schimb, UAT-urile urbane sau urbanizate, mai ales cele din jurul municipiilor reședință de județ și din zone metropolitane, au niveluri ale indicelui apropiate de zero.

La impozitele pe proprietate, diferențele sunt semnificative. Veniturile locale variază între 52 lei/capita și 6.415 lei/capita. Cernavodă, cu 17.701 locuitori, are cel mai mare venit per capita din impozite pe proprietate, de 6.415 lei/locuitor. Predeal, oraș turistic din Brașov, încasează 2.334 lei/locuitor.

Raportul menționează și comune mici cu venituri ridicate din impozite pe proprietate, precum Vulturu, din Constanța, cu 699 de locuitori și 5.079 lei/locuitor, sau Frecăței, din Brăila, cu 1.262 de locuitori și 3.009 lei/locuitor.

La polul opus sunt comune mari, dar slabe fiscal. Bărbulești, din Ialomița, cu 8.900 de locuitori, a colectat în 2024 doar 70 lei/locuitor, iar Slobozia Bradului, din Vrancea, cu peste 10.000 de locuitori, 73 lei/locuitor.

În perioada 2016-2024, consiliile județene cu cele mai mari cheltuieli pentru investiții per locuitor au fost Tulcea, Bistrița-Năsăud, Sălaj și București. La polul opus se află Timiș, Mureș, Brăila, Constanța, Dolj, Olt, Argeș și Teleorman.

La veniturile atrase din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență, tot pentru 2016-2024, cele mai bune rezultate per capita apar în Tulcea, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Mehedinți. Cele mai mici valori sunt raportate în Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău, Iași și Suceava.

România, la nivelul mediei UE la cheltuielile de personal raportate la PIB

Datele Eurostat citate în raport arată că, în 2023, cheltuielile de personal raportate la Produsul Intern Brut au fost de 10,1% în România, față de media Uniunii Europene de 10%.

Prin comparație, Irlanda avea 6,2% din PIB, Elveția 7,3% din PIB, iar Germania 8,1% din PIB. Raportul notează și că România avea în 2000 unul dintre cele mai mici niveluri ale angajaților la stat din totalul angajaților, dar în 2020 depășea media europeană.

Concluzia documentului este că administrația publică rămâne fragmentată, iar lipsa unei baze de date unificate pentru toate formele contractuale și categoriile de personal afectează capacitatea de planificare și control. Raportul indică nevoia de comasări, reduceri de personal prin ieșiri naturale din sistem, digitalizare, monitorizare mai strictă a companiilor de stat și o politică bugetară mai atentă atât pe cheltuieli, cât și pe venituri.