România şi-a extins sistemul educaţional, dar persistă disparităţi „mari” în ceea ce priveşte participarea şi rezultatele între zonele rurale şi cele urbane, se arată în Raportul OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind sistemul educațional din țara noastră.
"Deşi România şi-a extins sistemul educaţional, persistă disparităţi mari în ceea ce priveşte participarea şi rezultatele între zonele rurale şi cele urbane. Înscrierea rămâne sub media OCDE la toate nivelurile, cu diferenţe deosebit de mari în învăţământul preşcolar şi în învăţământul secundar superior. Elevii din mediul rural au o probabilitate mai mică de a participa la programe de educaţie şi îngrijire a copiilor timpurii (ECEC), sunt mai predispuşi să abandoneze şcoala şi sunt semnificativ sub-reprezentaţi în învăţământul terţiar", indică raportul, potrivit Agerpres.
Diferențe uriașe între școala de la oraș și cea de la sat. Comunitatea romă, printre cele mai afectate de excluderea educațională
Potrivit OCDE, adulţii din zonele rurale participă, de asemenea, la cursuri de formare într-o proporţie mai mică de jumătate faţă de cei din mediul urban.
Ofertele limitate în regiunile rurale, combinate cu niveluri ridicate de sărăcie şi concentrarea geografică a instituţiilor de învăţământ terţiar şi a furnizorilor de formare în oraşele mari, continuă să limiteze accesul şi oportunităţile, explică documentul.
Conform acestuia, comunitatea romă, suprareprezentată în zonele rurale sărace, rămâne unul dintre cele mai marginalizate grupuri, cu rate ridicate de abandon şcolar şi o participare scăzută la învăţământul preşcolar, şcolar şi terţiar.
"În timp ce o minoritate de elevi români ating niveluri de excelenţă comparabile cu cele ale colegilor lor din alte ţări europene şi OCDE, mult mai mulţi abandonează şcoala fără a stăpâni competenţele de bază necesare pentru a participa pe deplin în societate. Conform Programului OCDE pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA), aproape 4 din 10 elevi au performanţe sub nivelul de competenţă de bază la citire şi ştiinţe, iar cinci din zece la matematică. Bazele slabe ale învăţării contribuie la un abandon şcolar ridicat, aproape unul din patru elevi abandonând şcoala înainte de finalizarea învăţământului secundar superior. Provocările sunt deosebit de acute în şcolile rurale mici care deservesc comunităţi defavorizate", se menţionează în analiză.
Reformele recente au direcţionat investiţii semnificative către îmbunătăţirea învăţării elevilor şi reducerea abandonului şcolar, remarcă OCDE.
"România a luat măsuri pentru a consolida formarea iniţială a cadrelor didactice şi formarea continuă, în special prin mentorat şi colaborare. De asemenea, a început să alinieze învăţământul postliceal şi al adulţilor cu nevoile cursanţilor şi ale pieţei muncii, inclusiv planuri de introducere a programelor terţiare de ciclu scurt şi a diplomelor de licenţă vocaţionale 'duale' care combină învăţarea la clasă cu învăţarea la locul de muncă", mai relevă raportul.
Recomandările OCDE: mai mulți bani în educația timpurie, guvernanță mai clară
De asemenea, documentul mai arată că România a introdus politici care vizează îmbunătăţirea rezultatelor pentru elevii vulnerabili, inclusiv extinderea sprijinului social pentru a ajuta elevii defavorizaţi să finalizeze învăţământul secundar superior şi să acceseze învăţământul terţiar.
"Ministerul Educaţiei a redus vârsta de începere a învăţământului obligatoriu şi investeşte în noi creşe şi în medii complementare de învăţare timpurie. De asemenea, se depun eforturi pentru a consolida calitatea învăţământului profesional secundar superior prin extinderea programelor VET duale care integrează învăţarea la locul de muncă - un pas important pentru promovarea echităţii, deoarece elevii defavorizaţi sunt suprareprezentaţi în filierele vocaţionale", se mai explică în raport.
Consolidarea sprijinului pentru a ajuta elevii vulnerabili să depăşească barierele legate de cerere, inclusiv barierele financiare şi administrative şi accesul limitat la informaţii, ar fi un pas important pentru a permite tuturor cursanţilor să profite din plin de oferta extinsă, completează OCDE.
Astfel, abordarea potenţialelor provocări în implementarea educaţiei şi formării profesionale duale în zonele rurale, unde şcolile se pot confrunta cu dificultăţi în oferirea unei programe de învăţământ diverse şi în implicarea angajatorilor, va fi "esenţială" pentru a asigura că modelul funcţionează pentru toate comunităţile.
Analiza identifică trei domenii principale în care România ar putea învăţa din dovezile şi experienţa OCDE pentru a profita la maximum de aceste schimbări în materie de guvernanţă.
Aceasta sugerează ca ţara să reconsidere modelul general de finanţare a Educaţiei, prin reprioritizarea cheltuielilor publice către anii de învăţământ timpuriu şi primar, prin atragerea de finanţare privată şi prin creşterea eficienţei cheltuielilor.
De asemenea, oferă recomandări cu privire la modul în care România ar putea accelera eforturile de modernizare a arhitecturii de guvernanţă a Educaţiei, cu scopul de a găsi un echilibru mai bun între responsabilitate şi autonomia instituţională.
Raportul OCDE recunoaşte paşii pozitivi făcuţi pentru îmbunătăţirea colaborării interministeriale, în special în ceea ce priveşte politicile şi competenţele, şi sugerează căi de valorificare a acestor eforturi şi de a ajuta România să dezvolte un cadru de politici intersectoriale mai coerent pentru a promova obiectivele naţionale privind dezvoltarea copilului, reducerea sărăciei şi ocuparea forţei de muncă a femeilor.
