Rata anuală a inflaţiei a stagnat, în luna aprilie, la 4,9% iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creştere a preţurilor de 6,83%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică, scrie Agerpres. Totuși, criza politică ar putea amplifica presiunile inflaţioniste, mai ales prin efectele indirecte asupra cursului valutar, încrederii investitorilor şi politicilor fiscale, ceea ce ar putea duce la o nouă creştere a inflaţiei în perioada următoare.
Comparativ cu aprilie 2024, preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 5,57% iar pentru mărfurile nealimentare creşterea preţurilor a fost de 3,53%.
"Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 - aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 - aprilie 2024) a fost 5,0%",se arată în comunicatul de la INS.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 faţă de luna precedentă iar rata anuală a inflaţiei, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, a fost 4,9%.
Care este prognoza BNR a inflației
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 - aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 - aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează sursa citată.
În luna martie, rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Ce înseamnă deprecierea leului?
Analistul economic Iancu Guda trage un semnal de alarmă cu privire la efectele pe care o monedă națională slabă le are, după ce, pentru prima dată, un euro a trecut pragul de 5 lei. Acesta vorbește despre „sărăcie generalizată”.
Guda avertiza în jurul orei 12:00 că economia se confrunta deja cu un curs euro/leu de 5.0985 lei pentru un euro, în tranzacțiile de pe parcursul zilei. El considera că fără intervenția BNR, cursul putea trerce de 5,1 lei.
„Priviți. Puneți mâna. Acum credeți? Cursul EUR este deja 5.0985 intra day (o să vedeți mâine oficial publicat de BNR media pe toată ziua de astăzi, vedem ce face BNR după-masă). Dacă nu intervine Banca Națională, cursul poate trece de 5.1 și tot așa… priviți evoluția EUR / RON, captură ecran astăzi din Investing la 12:19. Răul făcut economiei Simion + Georgescu doar în primele 2 zile de la primul tur este mai mare decât pandemia Covid-19 sau declanșarea războiului din Ucraina în primele 2 zile.”, precizează Guda, făcând referire la imaginea de mai jos.
