Dezastrul de la Cernobîl din 1986 a alimentat timp de decenii teama statelor față de energia nucleară și a frânat dezvoltarea acestui sector în Europa și în alte regiuni, scrie Associated Press.
Energia nucleară revine pe fondul crizelor energetice și geopolitice
La aproape patru decenii de la accident, direcția se schimbă: energia nucleară revine în centrul strategiilor energetice din tot mai multe state, pe fondul presiunii pentru electricitate cu emisii reduse, al insecurității geopolitice și al noilor nevoi de consum.
”Sunt 100% sigur că energia nucleară revine”, a afirmat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie.
Birol a adăugat că energia nucleară este percepută drept ”un sistem sigur de producere a electricității”, iar revenirea sa va fi puternică în SUA, Europa și Asia.
SUA, China și UE mizează din nou pe energie nucleară
Statele Unite rămân cel mai mare producător mondial de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care asigură aproximativ 30% din producția globală de energie nucleară. Washingtonul își crește eforturile pentru extinderea capacității, cu obiectivul de a o mări de patru ori până în 2050.
Țară SUA 94 0 41 China 58 33 0 Franța 57 0 14 Rusia 34 4 14 26 2 2 India 21 6 0 Canada 17 0 8 Ucraina 15 2 4 Japonia 14 2 27 9 2 36 Spania 7 0 3 Cehia 6 0 0 Pakistan 6 1 1 Suedia 6 0 7 Finlanda 5 0 0 Slovacia 5 1 3 Ungaria 4 0 0 Elveția 4 0 2 4 0 0 Argentina 3 1 0 Belarus 2 0 0 Belgia 2 0 6 Brazilia 2 1 0 Bulgaria 2 0 4 Mexic 2 0 0 România 2 0 0 Africa de Sud 2 0 0 Armenia 1 0 1 Iran 1 1 0 Țările de Jos 1 0 1Reactoare nucleare active Reactoare nucleare în construcție Reactoare nucleare oprite Coreea de Sud Marea Britanie Emiratele Arabe Unite
Sursă date: AIEA
”Lumea nu își poate alimenta industriile, nu poate răspunde cererii generate de inteligența artificială și nu își poate securiza viitorul energetic fără energie nucleară”, a afirmat luna trecută Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA.
China operează 58 de reactoare și conduce la nivel mondial în construcția de noi unități, cu peste 30 aflate în lucru. Ținta Beijingului este să depășească SUA și să devină lider global în capacitate nucleară.
În Europa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a admis că reducerea energiei nucleare a fost o ”greșeală strategică” pentru continent.
Totodată, Uniunea Europeană analizează inclusiv dezvoltarea reactoarelor modulare mici, estimate să devină operaționale la începutul anilor 2030.
Centrala Nucleară Cernavodă și planurile României
România produce energie nucleară la Cernavodă prin două reactoare operaționale, fiind una dintre cele mai importante unități din sistemul energetic național.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost conectată la rețea la 11 iulie 1996, iar Unitatea 2 la 7 august 2007. Ambele sunt listate ca operaționale, potrivit datelor oficiale din baza PRIS a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Strategia României merge în două direcții. Prima este retehnologizarea Unității 1, proiect care ar urma să îi prelungească durata de viață operațională cu încă 30 de ani. A doua este finalizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, incluse în planurile energetice ale României pentru 2031. Conform Nucleraelectrica, proiectul ar urma să crească ponderea energiei nucleare la 36% din producția națională de energie, să asigure 66% din energia fără emisii de CO2 și să genereze peste 19.000 de locuri de muncă în industrie.
Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul național, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2.
Franța - pe primul loc la energie nucleară în Europa
Franța rămâne una dintre marile puteri nucleare ale lumii, fiind pe primul loc în Europa. Cu 57 de reactoare în 19 centrale, statul francez își acoperă aproape 70% din electricitate din surse nucleare.
În 2022, președintele Emmanuel Macron a anunțat planuri pentru construirea a șase noi reactoare cu apă sub presiune, într-o strategie care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și susținerea tranziției către energie cu emisii reduse.
Germania și-a închis ultimele trei reactoare nucleare în 2023
Germania merge însă în direcția opusă. Țara și-a închis ultimele trei reactoare în 2023, încheind un proces politic întins pe două decenii. Chiar dacă în jurul cancelarului Friedrich Merz au apărut discuții privind o eventuală generație viitoare de reactoare modulare mici, o revenire consistentă a energiei nucleare în cea mai mare economie a Europei pare improbabilă.
”Decizia este ireversibilă, regret asta, dar așa stau lucrurile”, a spus Merz.
Rusia are 34 de reactoare operaționale
Rusia își extinde în paralel atât capacitatea internă, cât și influența externă în domeniul nuclear. Are 34 de reactoare operaționale, inclusiv opt reactoare de tip RBMK, același tip asociat cu Cernobîl, dar modernizate între timp cu noi sisteme de siguranță. În plus, Rusia construiește 20 de reactoare în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu și are contracte pentru alte proiecte.
Ucraina continuă să se bazeze masiv pe energia nucleară, care produce aproximativ jumătate din electricitatea țării. Centralele au devenit esențiale după invazia rusă din 2022. În același timp, forțele ruse controlează centrala nucleară Zaporojie, iar Kievul a acuzat Moscova de un atac cu dronă asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl.
