Statele membre UE au sprijinit marţi planurile de reducere a taxei pe carbon, pentru a acoperi doar 10% din companiile incluse în schemă în prezent, deoarece acestea sunt responsabilitatea pentru majoritatea emisiilor implicate, transmite Reuters, conform Agerpres.
În urma deciziei statelor membre UE se deschide calea pentru reducerea drastică, de la începutul anului viitor, a numărului celor 200.000 de companii care importă mărfuri eligibile şi plătesc taxa pe carbon.
Schimbările fiscale trebuie negociate de statele membre UE cu Parlamentul European, care recent anunţa că sprijină propunerile.
În ultima perioadă, Executivul comunitar a încercat să atenueze povara asupra afacerilor din cele 27 de state membre UE, iar nouă măsură ar putea excepta zeci de mii de companii de la plata taxei pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). De la 1 ianuarie 2026, CBAM va impune costuri la graniţa UE pentru emisiile de CO2 încorporate în cimentul, aluminiul, oţelul şi alte bunuri importate.
În februarie, Comisia Europeană a propus exceptarea de la taxa pe carbon pentru majoritatea companiilor acoperite de schemă, deoarece ele produc doar 1% din emisiile din schemă. Conform modificărilor, taxa pe carbon se va aplica la costurile companiilor care importă pe an peste 50 de tone metrice de mărfuri, inclusiv oţel, ciment, aluminiu şi îngrăşăminte.
China, Brazilia, printre criticii vehemenți ai taxei pe carbon
Din 2027, companiile vor trebui să cumpere permise pentru a acoperi emisiile de carbon ale produselor importate începând din 2026.
Şi Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, zero emisii nete şi creştere curată, anunţa recent că Executivul comunitar ar putea lua în considerare reducerea taxei pe carbon la doar 20% din companiile acoperite de schemă, deoarece ele sunt responsabile pentru aproape toate emisiile implicate.
Analiza Comisiei arată că aproape toate emisiile acoperite de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră - 97% - sunt produse de doar 20% din companiile din schemă, a explicat Wopke Hoekstra. Acesta a adăugat: "Deci nu ar fi ceva inteligent să scutim aproximativ 80% din companii de povara sarcinii administrative? După părerea mea, ar fi".
Simplificarea ar urma să facă industriile locale mai competitive, Bruxelles-ul încercând să răspundă la promisiunile preşedintelui american Donald Trump de reducere a reglementării.
Taxa a fost intens criticată de partenerii comerciali, inclusiv China, Africa de Sud şi Brazilia, care susţin că ar penaliza economiile în curs de dezvoltare.
De asemenea, pe tema captării de CO2, cea mai mare companie din regiune producătoare de hidrocarburi, OMV Petrom, are alocată o cotă de stocare CO2 de 5,88 milioane tone pe an, iar Romgaz, una de 4,12 milioane tone pe an. Celălalt producător important de gaze autohton, Black Sea Oil&Gas, care operează prima facilitate de producție offshore construită în ultima perioadă, va avea o obligație de stocare de 250 mii tone pe an.
În total, companiilor din România le este impusă o obligativitate de captare de 10,25 milioane tone CO2 pe an. Un studiu din 2023 evalua costurile proiectelor de profil din Europa în intervalul 70 euro – 250 euro/tonă, ceea ce ar ridica costurile impuse companiilor românești la 0,4-1,47 miliarde euro, în cazul OMV Petrom, și la 0,29-1 miliard euro pe an în cazul Romgaz. Costurile BSOG ar urma să fie cuprinse între 17,5 și 62,5 milioane euro.
