Carol Sladek, angajata a companiei de consultanta Hewitt Associates, a declarat WSJ ca are dubii in privinta pastrarii angajatilor-cheie prin aceasta metoda.

Unul dintre motivele angajatorilor este acela al gandirii pe termen lung a politicii de resurse umane. “Daca firmele decid sa disponibilizeze oameni in continuare, atunci cand economia isi va reveni, unul dintre efecte va fi acela ca aproape toti angajatii ramasi in companie isi vor cauta un alt loc de munca”, a spus Sladek.

Un studiu publicat in 2008 de Harvard Business School sustine ca pana si un numar redus de disponibilizari din cadrul unei companii produce demoralizare si scaderea productivitatii in randul angajatilor ramasi. Dupa incheierea perioadei economice dificile, angajatii supravietuitori vor demisiona cu prima ocazie, ridicand astfel rata demisiilor voluntare cu 31% fata de o perioada economica stabila.

Pentru a echilibra perioadele de stres si pentru a retine talentele in interiorul companiei, multi angajatori lanseaza programele care ofera posibilitatea echilibrarii vietii personale a angajatului fara ca acestea sa fie foarte costisitoare, a spus Sladek.

Un studiu publicat in luna februarie de catre compania Watson Wyatt releva ca 46% dintre angajatori planuiau sa reduca contributia la asigurarea de sanatate. De asemenea, una din patru companii planuia sistarea constributiei la planul de pensii private pentru angajati.

Adaugand mici avantaje pe de o parte si reducand costurile companiei pe de alta, poate fi o miscare riscanta, crede Sladek. Multe dintre companiile care practica aceste tipuri de extra-beneficii nu au anuntat disponibilizari colective. “Extra-beneficiile celor care au ramas in functie reprezinta de fapt salariul pe care ar fi trebuit sa il castig eu”, spune un executiv search.

Intel este una dintre companiile care au introdus un program de burse destinat copiilor angajatilor. Dar inainte de anuntarea acestor burse, compania a facut publice informatiile potrivit carora planul de disponibilizari vizeaza 5.000-6.000 de angajati. “Recunoastem ca parcurgem o perioada extrem de dificila, dar trebuie sa ne motivam angajatii”, a declarat pentru WSJ Gail Dundas, purtatorul de cuvant al Intel.

Pe langa programul de burse care costa 4.000 de dolari pentru un copil, Intel a oferit si alte extra-beneficii. “Vrem sa aratam angajatilor ca Intel este cel mai bun loc de munca”, a spus Dundas, care a adaugat ca bursele reprezinta o investitie pe termen lung in forta de munca.

Pentru una dintre angajatele Intel, Dana Vandercoevering, bursa in valoare de 4.000 de dolari il va ajuta pe Taylor, fiul sau, sa se inscrie la un colegiu privat unde va putea juca baschet profesionist. “Costul colegiului reprezinta o sursa de stres pentru parinti, iar acum fiul meu poate sa se inscrie la colegiul pe care si l-a dorit”, a completat Vandercoevering.