“Predictibilitatea e o conditie esentiala pentru orice investitor. Nu este un moft, nu este o sintagma (…) e o conditie obligatorie. Modalitatea in care taxa clawback e alcatuita nu raspunde nevoii de predictibilitate. Lipsa unei predictibilitati face foarte dificila dezvoltarea industriei farmaceutice”, a declarat Alexandra Gatej (foto), presedinte al AmCham, in cadrul unei conferinte de presa.

Aceeasi idee este sustinuta si de Pascal Prigent, presedintele grupului de lucru pentru sanatate din cadrul AmCham si director general al companiei farmaceutice GlaxoSmithKline (GSK) Romania. El a explicat ca versiunea actuala a taxei clawback nu poate fi sustinuta economic de catre industria farmaceutica si ca ea nu permite investitorilor sa isi faca planuri de business.

Suntem gata sa scriem un cec, dar nu suntem gata sa scriem un cec in alb”, a subliniat Prigent, referindu-se la lipsa de predictibilitate privind bugetul si consumul de medicamente.

In schimb, Pascal Prigent a recomandat stabilirea unui fond maximal pana la care industria sa suporte diferenta dintre bugetul alocat la inceput de an si consumul real de medicamente, precum si aplicarea taxei la pretul de producator si nu la cel final (de decontare), care include si adaosurile distribuitorilor, farmaciilor si taxa pe valoarea adaugata (TVA).

Prigent a precizat ca prin aplicarea taxei clawback in forma actuala industria farmaceutica trebuie sa plateasca mai mult decat incaseaza de la statul roman.

In plus, din punct de vedere fiscal, AmCham apreciaza ca modul in care este formulata ordonanta privind taxa clawback poate genera situatii in care aceeasi livrare de medicamente sa fie supusa unei duble impozitari.

“Pe legislatia anterioara (clawback-ul care s-a aplicat producatorilor din 2009 si pana la 1 octombrie 2011 – n.r.), se preciza ca taxa clawback se aplica la veniturile obtinute din vanzarile de medicamente, dar fara TVA. Actualul text nu precizeaza acest lucru, deci este foarte clar ca taxa clawback va fi aplicata la sume de TVA colectate, ceea ce inseamna o incalcare a principiilor fiscale”, a explicat Alexander Milcev, partener Tax Advisory & Compliance Services in cadrul companiei de consultanta financiara si audit Ernst & Young Romania.

Ministerul Sanatatii a anuntat, la finele lunii septembrie ca, incepand cu 1 octombrie, companiile farmaceutice sau reprezentantii lor legali vor trebui sa plateasca o contributie trimestriala pentru a acoperi orice crestere a consumului de medicamente peste bugetul stabilit la inceputul anului.

In functie de aceasta diferenta, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) va calcula un procent trimestrial pe baza veniturilor generate de companiile farma prin vanzarea medicamentelor total sau partial compensate. Taxa va fi aplicata tuturor producatorilor farma, indiferent de evolutia vanzarilor de medicamente compensate si gratuite din portofoliul lor.

Noua versiune a taxei clawback, atacata din toate partile

Producatorii internationali de medicamente prezenti pe piata romaneasca sustin ca aplicarea noii taxe clawback ar putea genera o scadere cu 30% a pietei farmaceutice locale, ceea ce ar echivala cu pierderi de 842 de milioane de lei (circa 200 mil. euro), potrivit unui studiu de impact.

Citeste si:

“Am facut o simulare pe executia bugetara prognozata pentru anul 2012 si taxa clawback pe care ar trebui sa o platim in acest moment este de 1,7 miliarde de lei”, a declarat recent Cristian Lutan, director executiv adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

Producatorii de medicamente generice, prin vocea lui Dragos Damian, considera ca daca Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor Publice nu suspenda imediat clawback-ul in forma revizuita sau pe cel vechi, atunci este posibil ca pe termen mediu sa asistam la plecarea unor producatori farma din Romania.

"Prin acest clawback, orice crestere este data inapoi statului. Daca aceasta taxa va fi in continuare aplicata, atunci producatorii vor analiza serios portofoliul de productie si le vor scoate din portofoliu pe medicamentele ieftine", a afirmat recent Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).

Pacientii sustin ca noua taxa clawback are la baza o serie de masuri care, pe termen lung, se pot intoarce impotriva lor. Printre efectele negative ale aplicarii taxei s-ar numara eliminarea unor medicamente de pe lista de compensate si gratuite, precum si neacoperirea tratamentului pacientilor nou diagnosticati.

"Scopul declarat al noii taxe (...) este acela de a impune un control asupra cheltuielilor bugetare. Daca vorbim despre consumul de medicamente, nu consideram a fi o masura justificata, intrucat ne aflam printre ultimele locuri in Europa la acest capitol, cu 60 euro/capitala, iar media europeana este de 450 euro/capita", a spus recent Vasile Barbu, Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP).

Ce este taxa clawback?

Taxa clawback a fost initiata in timpul mandatului lui Ion Bazac la Ministerul Sanatatii, in 2009. Ea prevedea ca cei care detin autorizatii de punere pe piata a medicamentelor cu prescriptie (cu reteta medicala) sa plateasca, trimestrial, o contributie la bugetul de stat din valoarea vanzarilor realizate. Concret, toti producatorii de medicamente, care desfaceau produse pe piata romaneasca, trebuiau sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu 5% pana la 11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor.

Taxa a fost mentinuta de Cseke Attila, succesorul lui Bazac, dar fondurile nu au fost colectate din cauza neclaritatilor din lege.

La momentul anuntarii noii versiuni, actualul ministru al Sanatatii, Ritli Ladislau, a precizat ca mecanismul de clawback nu inseamna o noua taxa. "Si pana in prezent a existat obligativitatea achitarii de catre firmele de medicamente a unei contributii care functiona pe principiul unei taxe aplicate la volumul de vanzari pentru toate medicamentele. Sistemul s-a dovedit insa a fi nefunctional, nu si-a atins obiectivul declarat, iar anul acesta au fost colectate doar aproximativ 5% din suma previzionata. Ca urmare a existat aceasta necesitate de a modifica mecanismul financiar”, a explicat atunci Ritli.

AmCham reprezinta 300 de membri – companii americane, internationale si locale, cu investitii totale de peste 10 miliarde de dolari si mai mult de 200.000 de locuri de munca create. Printre companiile americane prezente pe piata romaneasca se numara Pfizer, Eli Lilly si Merck Sharp&Dohme.