Teama guvernelor ce s-au perindat din '90 si pana acum de a nu starni convulsii sociale, provocate de reducerea sau chiar inchiderea marilor combinate metalurgice energofage, a dus la cresterea subventiilor acordate de la bugetul de stat , care s-au acumulta in timp in asa masura incat au devenit in imposibilitatea de a le mai plati vreodata.

In aceste conditii, privatizarea lor a devenit singura solutie care sa le salveze de la un faliment total si de a recupera creantele bugetare. De exemplu, inainte de privatizare, Ispat SIDEX Galati aducea pierderi zilnice de un milion de dolari, iar acum Mittal Steel Galati declara un profit in 2004 de peste 450 de milioane de dolari, conform unei analize realizate de Rompres.

Dupa patru ani de la privatizare, Mittal Steel Galati (fostul Ispat Sidex) a devenit cea mai mare companie privata din Romania. Cifra de afaceri a combinatului a atins 2,1 miliarde de dolari in 2004. Afacerile Ispat Sidex au crescut in fiecare an de la 880 de milioane de dolari in 2001, la 1,28 miliarde de dolari in 2003 si la 2,1 miliarde de dolari in 2004. 'in cazul Sidex a fost vorba de incapusare care producea pierderile de 1 milion de dolari pe zi.

Dezcapusarea a adus combinatul in profit in doi ani dupa privatizare, fara ca indienii sa faca investitii semnificative' , explica analistul economic Ilie serbanescu. Tranzactiile bazate pe barter au fost eliminate complet, imediat dupa privatizare. S-au creat relatii de afaceri directe cu toti marii consumatori de otel din Romania, iar la nivel international, compania a beneficiat de reteaua grupului.

Productia combinatului a crescut din momentul privatizarii, de la 3,7 milioane de tone, in 2001, la aproape cinci milioane de tone, anul trecut. Circa doua treimi din aceasta productie sunt destinate pietelor externe, restul fiind contractat de firme din Romania, unde Mittal Steel Galati detine o cota de piata de 90-95%.Rezultatele financiare s-au reflectat si in incasarile bugetului de stat.

Astfel, Mittal Steel Galati a devenit unul dintre cei mai importanti contribuabili din tara. Privatizarea Sidex Galati s-a realizat la 15 noiembrie 2001, cand LNM Holdings NV, parte a LNM Group, a achizitionat pachetul majoritar de actiuni de la combinat. Valoarea tranzactiei a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzactia a inclus angajamente investitionale de 351 milioane de dolari si un capital de lucru de 100 milioane de dolari . Pe langa ISPAT, Mittal Steel mai detine in Romania combinatele Mittal Steel Iasi, Mittal Steel Hunedoara si Mittal Steel Roman. De reamintit ca Sidex a fost un punct nevralgic al negocierilor cu UE la unul dintre cele mai dificile capitole , 'Concurenta'.

In principal era vorba de ajutoarele de stat acordate combinatului siderurgic Sidex Galati, Uniunea Europeana cerand ca acestea sa fie eliminate. in total, ajutoarele de stat acordate in sectorul siderurgic, intre 1992 si 2003, au fost de aproximativ un miliard de euro, din care trei sferturi au ajuns la Sidex Galati. Un alt nume cu rezonanta istorica este Resita. Lucrarile pentru construirea uzinelor metalurgice au inceput in 1769, iar in 1771 erau terminate 2 furnale, 4 fierarii, toate cuptoarele de incalzire.

Privatizari cu peripetii

In anii 1871 - 1873 s-a construit prima cale ferata industriala care a legat Resita cu Bocsa si Ocna de Fier, a caror bogatie in minereu de fier este cunoscuta si utilizata inca de pe timpul romanilor. in 1872 a fost terminata prima locomotiva fabricata la Resita. De atunci Resita s-a dezvoltat continuu, devenind un important centru industrial al tarii. Numai ca istoria privatizarii CSR arata cum poti lua un combinat fara sa ai bani.

Cand au aparut americanii de la Noble Ventures, Romania a sperat ca CSR sa fie o privatizare de succes, la fel si miile de muncitori si familiile lor din Resita. Numai ca totul s-a incheiat cu un proces castigat de statul roman, dupa ce s-a dovedit ca americanii nu aveau nici un ban de investit in Combinat. 'In afara de plata a 515.000 de dolari pentru actiunile cumparate de la FPS, cu bani imprumutati de la Levy (o alta companie americana - n.r.), si care, la data judecarii procesului la Curtea arbitrala din Washington, inca nu fusesera returnati, nici o alta obligatie, preluata prin contract, nu a fost indeplinita', au spus aparatorii statului roman.

Drept urmare, in data de 15 ianuarie 2003, contractul privind Combinatul Siderurgic Resita (CSR), incheiat intre FPS si Noble Ventures prin acordul ambelor parti, in anul 2000, s-a desfiintat de drept, dat fiind faptul ca Noble Ventures nu a platit doua rate consecutive din pretul de cumparare a actiunilor CSR, care erau scadente la 31 decembrie 2001 si 31 decembrie 2002. Ca urmare, Autoritatea pentru Privatizare s-a reanscris ca actionar majoritar, iar pe 17 ianuarie 2003 a fost numit un administrator provizoriu pentru CSR si s-a instituit procedura de administrare speciala. Nici privatizarea combinatului de otel de la Calarasi, Donasid, nu a fost fara peripetii.

Combinatul Siderurgic a fost infiintat la 1 martie 1976, dar decembrie 1989 a insemnat inceputul sfarsitului. Devenit SIDERCA dupa 1990, la combinat s-a declansat procedura falimentului in 2000, suspendata in 2001 pentru patru ani, in care s-a incercat rentabilizarea combinatului. Asa a aparut, in ianuarie 2003, DONASID, care a preluat partea viabila a combinatului - otelaria electrica, sectia de turnare continua si laminorul de profile grele si sine -, evaluata la 20 de milioane de dolari.

Paguba de 100 milioane de dolari

Operatiunea de privatizare, dirijata de fostii presedinti ai AVAS, Ovidiu Musetescu si Mircea Ursache, s-a dovedit ulterior un sir lung de ilegalitati din care statul roman a iesit cu o paguba de cel putin 100 de milioane de dolari. Statul roman a investit cateva sute de milioane de euro in combinat si apoi l-au vandut pe nimic unor investitori italieni care au promis relansarea productiei. Fara capitalul necesar, acestia au intors foaia si, in loc sa investeasca bani, au vandut. Astfel, italienii de la Beltrame au vandut Donasid Calarasi, pentru 37 de milioane de euro, grupului Tenaris. Cert este ca erau in pierdere si nu intamplator grupul Tenaris s-a angajat, prin contractul de vanzare-cumparare, sa plateasca si datoriile pe termen lung ale italienilor catre AVAS, 16,8 milioane euro.

Noul proprietar al Donasid, Grupul Tenaris, controleaza in Romania combinatul Silcotub Zalau, preluat in 2004 prin achizitionarea firmei Tubman International, care detinea pachetul majoritar la Silcotub. Societatea mai detine si producatorul de tevi Tubinox Bucuresti. Tenaris a anuntat ca intentioneaza sa investeasca la Calarasi 25 milioane euro pentru inceperea productiei de tabla rotunda Potrivit Strategiei de restructurare a industriei siderurgice romanesti pentru perioada 2004 - 2010, productia de otel a Romaniei ar putea ajunge, in 2010, la nivelul de 8,79 milioane tone, in crestere cu 2,89 milioane tone fata de cea din 2004, estimata la 5,9 milioane tone.

Productia de otel in 2006 este estimata sa ajunga la 6,9 milioane tone, cea mai mare cantitate - cinci milioane tone, urmand a fi produsa de Sidex, in 2007 trebuind sa ajunga la 7,5 milioane tone (5,35 milioane tone la Sidex) si in 2009 la opt milioane tone (5,6 milioane tone la Sidex). in 2009, strategia prevede o productie de 8,5 milioane tone (5,7 milioane tone Sidex). Strategia mentionata aminteste si de investitiile pe care companiile siderurgice s-au obligat sa le realizeze pana la finele lui 2008, respectiv 568 de milioane dolari, din care 138 de milioane dolari in mediu, restul fiind pentru modernizarea capacitatilor de productie. Sidex are cea mai mare suma de investit, respectiv 444,6 milioane dolari.

De altfel, procesul de restructurare a industriei siderurgice va duce si la inchiderea unor capacitati de productie uzate fizic si moral. Astfel, pana in 2008 trebuie inchise capacitati de laminare de 0,82 milioane tone ( 0,34 milioane tone la Combinatul de la Resita, restul fiind la Siderurgica Hunedoara). La finele perioadei de restructurare, capacitatea totala de otel a Romaniei va fi de 9,115 mii tone pe an, cea mai mare cota revenindu-i combinatului galatean Sidex.