“In anii ‘87-‘88 au fost incepute doua fabrici, de preparare si rafinare, la Feldioara. Desi scriptic aceste doua fabrici apar, in teren ele nu exista fizic. Au disparut doua fabrici. Valoarea insumata a prejudiciului in acest caz este de 47 milioane de dolari”, a declarat pentru WALL-STREET.RO directorul general al CNU, Gelu Agafiel Maracineanu.

Contactat de wall-street.ro, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat ca in legatura cu CNU au fost depuse deja trei plangeri penale. Ministerul Energiei este actionarul unic al CNU.

Companiile energetice se gandesc doar la prezent

Companiile energetice se gandesc doar la prezent

“Au fost depuse trei sesizari penale la DNA in legatura cu CNU. Una priveste stabilirea pretului reglementat, care este foarte mic. Aceasta sesizare a fost facuta chiar de CNU. A doua sesizare, sa spunem ca a fost facuta pe o neconcordanta intre bunurile din contabilitatea companiei si ce exista fizic, in teren. A treia sesizare penala a fost facuta dupa un raport al Curtii de Conturi care viza perioada 2011-2014”, a declarat Grigorescu pentru WALL-STREET.RO.

Maracineanu a adaugat ca, dupa ce a preluat conducerea CNU, in februarie 2016, a dispus inceperea unei verificari a activitatii companiei, precum si inventarierea patrimoniului la nivelul anului 2015.

Aceste verificari au condus la descoperirea unor investitii in doua linii de productie incepute si nefinalizate, dar care nu mai exista decat in acte. Compania nu a gasit niciun indiciu ca acele doua fabrici ar fi fost dezmembrate sau vandute.

Iluzionism si infractiune la CNU: cum faci sa dispara doua fabrici?

CNU este singurul producator de uraniu din Romania si din Europa si are o fabrica in functiune, la Feldioara, care a fost deschisa in 1978. O alta unitate a fost deschisa in 1986, tot la Feldioara, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul companiei.

“Nu am gasit documente privind dezmembrarea sau valorificare acelor fabrici, nici contracte de vanzare a utilajelor si echipamentelor de acolo. 90% dintre utilajele de acolo erau montate in hale, deci nu se poate invoca argumentul ca ar fi fost deteriorate de conditiile climaterice. Despre uzura morala nu se poate vorbi, pentru ca utilajele cu care functioneaza acum actuala fabrica a CNU sunt din anii ‘70”, a precizat Maracineanu.

Potrivit lui Maracineanu, un alt prejudiciu, estimat la 2 milioane de euro, a fost descoperit in zona achizitiilor publice. Practic, CNU a cumparat diverse produse la preturi supraevaluate.

“O a doua plangere penala a fost depusa pentru ca au fost facute achizitii publice la valori mult mai mari fata de nivelul de piata. In plus, au fost cumparate piese care nu s-au regasit in procesul de productie, adica nu au fost folosite niciodata”, a continuat seful companiei de stat.

CNU, fortata de ministri sa vanda in pierdere

CNU a fost, pana la sfarsitul anului 2015, furnizorul de dioxid de uraniu pentru centrala nuclearelectrica din Cernavoda. Nuclearelectrica a renuntat la acest acord, acuzand pretul prea mare cerut de CNU. Pana in 2011, CNU primea subventii de la stat.

Nuclearelectrica a facut precizari despre contracul reziliat cu CNU

Nuclearelectrica a facut precizari despre contracul reziliat cu CNU

O a treia plangere penala a fost depusa in legatura cu pretul la care vindea CNU, prea mic fata de costurile de productie. CNU ar fi fost obligata de conducerea fostului Departament pentru Energie sa vanda la un anumit pret, care insa nu acoperea costurile.

Citeste si:

In 2013, CNU vindea cu 520 lei kilogramu de dioxid de uraniu, dar in 2014 a fost obligata sa vanda la un pret reglementat de 475 lei. “In negocierea cu Nuclearelectrica, ministri, secretari de stat si directori din Departamentul pentru Energie au impus CNU un pret de vanzare mai mic decat pretul de cost. CNU vindea la 475 lei kilogramul, cand ar fi trebuit sa incaseze 520-550 lei. CNU a fost practic infundata. In acest caz, prejudiciul este de 40 milioane de euro”, a spus Margineanu.

El a adaugat ca 90% din cantitatile pe care CNU le vindea catre Nuclearelectrica provenea din rezervele startegice, si doar 10% din productia curenta a companiei. CNU produce pe an circa 25 de tone de octoxid de uraniu, in timp ce consumul centralei nuclearelectrice din Cernavoda este de 250 tone. Potrivit unor surse din industrie, contractul dintre CNU si Nuclearelectrica s-ar fi oprit oricum in cateva luni intrucat CNU “oricum nu ar mai fi avut ce sa vanda”.

Deschiderea unei noi mine de uraniu, in 2017

Exploatarea rezervelor de uraniu a inceput in Romania in 1952, in “colaborare” cu URSS. Prima exploatare de uraniu a fost deschisa la Baita Plai, judetul Bihor. O a doua mina de uraniu a fost deschisa la Avram Iancu, judetul Bihor.

Productia era dusa in URSS, insa aceste exporturi au incetat in 1961. Activitatea acestor doua exploatari miniere a incetat complet in 2009. Mina de uraniu de la Crucea, judetul Suceava, a inceput productia in 1985, dar urmeaza sa fie inchisa. De asemenea, exploatarea Botusana, judetul Suceava, va continua sa functioneze pana in 2020, cand va fi inchisa pe fondul epuizarii rezervelor.

Pe langa aceste zacaminte, in anii 1963-1968 a fost identificat un zacamant de minereu de uraniu la Grinties, judetul Neamt. Desi reprezentantii autoritatilor vorbesc de cel putin cinci ani de deschiderea zacamantului, acest lucru nu s-a intamplat inca.

Potrivit lui Maracineanuu, cariera miniera de la Grinties va fi deschisa in 2017, iar costurile de productie vor fi de 70-80 ori mai mici fata de exploatarea din subteran, datorita faptului ca zacamantul de uraniu de acolo este la suprafata.

“In 2017 vrem sa deschidem o cariera la Grinties. Partea buna e ca zacamantul de acolo e la suprafata, iar costurile de prodcutie vor fi de 70-80 ori mai mici fata de subteran. Mina Crucea va intra in inchidere, iar mina Botusana va mai functiona pana in 2020, cand i se vor epuiza rezervele”, a adaugat seful CNU.

Salarii de CEO la CNU. Angajati ai CNU, rude cu salariati din Ministerul Energiei

Ministerul Energiei, actionarul unic al CNU, a disponibilizat o parte dintre angajatii CNU. Din sediul central al companiei au plecat deja 44 de oameni, iar alte reduceri de personal vor urma si in perioada urmatoare. Margineanu a declarat ca in sediul CNU din Capitala erau persoane care aveau salarii de 13.000 de lei pe luna, iar multi dintre angajati aveau rude printre angajati ai Ministerului Energiei.

“Planul e ca din 1.200 de angajati sa ramanem cu 700, iar cei 500 care vor pleca sunt pensionabili sau cumuleaza pensia cu salariul. Am dat afara 44 de sefi din Bucuresti, au ramas 50%. Erau salarii de 13.000 de lei, altii cu 7.000-8.000 de lei pe luna si multi cu rude prin minister”, a explicat Margineanu.

CNU are circa 1.200 de angajati, din care ar urma sa fie pastrati 700. Potrivit lui Margineanu, cei 500 de oameni care vor parasi compania sunt fie in pragul pensionarii, fie cumuleaza deja salariul cu pensia. La mina Crucea lucreaza circa 140 de oameni, dintre care peste 40% sunt pensionabili sau cumuleaza pensia cu salariul. La mina Botusana sutn angajate 300 de persoane.

Ministrul Energiei a adaugat ca, pentru CNU, insolventa nu este o solutie, pentru ca atunci si-ar pierde certificatul industrial, iar ca sa-l obtina din nou ar dura mult timp. In opinia lui Grigorescu, CNU nu isi va putea relua productia pentru reactoarele nucleare 1 si 2 de la Cernavoda mai devreme de sfarsitul acestui deceniu.

Ministrul Energiei: Revenirea CNU intr-o zona de normalitate va dura

Ministrul Energiei: Revenirea CNU intr-o zona de normalitate va dura

Sursa foto: GrAl / Shutterstock