Dupa 15 ani de la desfiintarea Cooperativelor Agricole de Productie (CAP), in Romania a fost infiintata prima cooperativa agricola care functioneaza pe principii capitaliste. Daca legea care reglementeaza aceasta forma de organizare in agricultura a stirnit dezbateri aprinse, multi sustinind ca se urmareste o noua colectivizare, acum cooperativa agricola pare o structura din care toate partile au de cistigat. Membrii cooperativei scapa de povara intocmirii diverselor documente, de grija valorificarii productiei si pot cumpara materialele de care au nevoie la preturi mai avantajoase. Cooperativa, la rindul ei, incaseaza comision pentru ca vinde marfa membrilor si pentru ca le asigura aprovizionarea la preturi mai mici.

Prima cooperativa agricola postdecembrista activeaza in domeniul cresterii porcilor. Mihai Lungu, presedintele Cooperativei Muntenia, spune ca acest domeniu a fost ales pentru ca in industria porcilor este inca suficient loc, iar perspectivele de dezvoltare sint incurajatoare.

„Am demarat lucrarile la constructia unui abator, iar pina la sfirsitul toamnei vom finaliza prima ferma, la Valea Dragului, in Giurgiu pentru ingrasarea porcilor. Ne-am propus ca pina la sfirsitul acestui an cei aproximativ 40 de membri sa construiasca adaposturi pentru 100.000 de capete, iar anul viitor pentru inca un milion. Pentru 2006, avem in proiect inca un abator si cinci ferme de reproductie”, spune Lungu.

Asociatia si cooperativa nu au nimic in comun

O cooperativa agricola si o asociatie agricola nu au nimic in comun. Cele doua forme de asociere functionaza pe principii complet diferite. „Baza formarii asociatiilor de producatori a constituit-o utilizarea in comun a pamintului cu care fiecare dintre ei a venit in asociatie. Reprezinta o structura ineficienta economic, dovada fiind faptul ca marea majoritate a acestor asociatii a dus la imbogatirea celui care a lucrat efectiv pamintul, in timp ce proprietarii stau an de an cu caciula in mina la poarta administratorului sperind sa primeasca ceva. Cooperativa este o structura care are menirea de a furniza servicii membrilor. In cazul nostru este vorba de servicii legate de cresterea porcinelor”, declara Mihai Lungu presedintele cooperativei Muntenia.

Citeste si:

Membrii sint persoane implicate sau care urmeaza sa investeasca in sectorul de ingrasare a porcilor. Cum functioneaza insa o cooperativa din domeniul cresterii porcilor? Fermele de ingrasare apartin fermierilor, la fel si animalele, furajele si dotarile necesare. Ei isi desfasoara activitatea in fermele proprii, iar cooperativa are obligatia de a le rezolva problemele legate de aprovizionarea cu materii prime, servici si sa le asigure vinzarea productiei. Membrii nu platesc cotizatii, ci doar un comision pentru serviciile de care beneficiaza din partea cooperativei. „Pentru acest an, membrii cooperativei Muntenia vor plati un comision de 4% pentru materialele furnizate si 2% pentru valorificarea productiei, potrivit deciziei Adunarii Generale”, declara Lungu.

In ultimul deceniu, cresterea porcilor a inregistrat un declin continuu, iar Romania a ajuns sa importe din ce in ce mai multa carne si un numar tot mai mare de porci vii. In prezent, in gospodariile populatiei se gasesc circa 3,5 milioane porci, iar aproximativ un milion sint crescuti in ferme comerciale.

Ce face cooperativa pentru membrii sai

• furnizeaza proiectele de constructie si obtine autorizatiile
• intocmeste dosarele pentru obtinerea finantarilor si a fondurilor nerambursabile
• furnizeaza dotarile tehnice pentru halele de ingrasare si material genetic
• furnizeaza retetele de hrana si componentele furajere
• valorifica productia obtinuta

Cooperativele capitaliste, opuse de cele comuniste

CAP-uri comuniste
• in prima faza, taranii erau obligati sa predea statului mai mult decit produceau (cote de productie). De exemplu: 2.000 litri lapte/an/vaca fata de productia medie de 500 l/an
• ulterior s-a trecut la exproprieri - taranul renunta fortat la pamint si animale in favoarea statului
• taranii erau simpli salariati ai CAP-urilor, platiti cu lefuri de mizerie
• CAP-ul era condus pe linie de partid

„CAP”-uri capitaliste

• taranul ramine proprietar asupra animalelor si paminturilor
• in locul cotelor de productie, pentru participarea la cooperative se platesc contributii - comisioane modice din cifra de afaceri (2-4%)
• cooperativele sint conduse democratic, participantii votindu-si conducatorii (Consiliu de Administratie si presedinte)

Asemanari cooperative - CAP-uri

• se asigura o exploatare mai eficienta a paminturilor si fermelor de animale
• se reduc costurile cu materia prima (se cumpara in cantitati mari, cu reduceri)
• se asigura desfacere pentru productie

Asociatiile agricole - la granita dintre comunism si capitalism

• proprietarul inchiriaza terenul, in schimbul caruia primeste o suma de bani - arenda
• profitul din recoltele bune este insusit de administrator, care isi asuma si cheltuielile
• roprietarul nu beneficiaza de cistigurile din anii buni, dar nici nu-si asuma riscuri in caz de pierderi