Sub presiunea de a strange venituri bugetare, unele autoritati fiscale pot fi reticente in a accepta faptul ca unele companii anterior profitabile inregistreaza acum pierderi si prin urmare, platesc un impozit pe profit mai mic.

Astfel, pentru a indeplini cerintele din ce in ce mai stringente ale autoritatilor fiscale, contribuabilii vor fi nevoiti sa gaseasca noi modalitati de a demonstra ca preturile practicate pentru tranzactiile intra-grup sunt adecvate.

O tendinta similara poate fi observata si in Romania. In ultimii ani, pe fondul scaderii veniturilor la bugetul de stat, s-a inregistrat o crestere substantiala a numarului controalelor fiscale pe tema preturilor de transfer.

Inspectorii fiscali analizeaza cu deosebita atentie tranzactiile intra-grup. Acestia au dezvoltat metode sofisticate pentru aplicarea reglementarilor privind preturile de transfer, insa interpretarea acestor reglementari variaza de la o regiune la alta a Romaniei.

Prin urmare, contribuabilii trebuie sa faca eforturi sporite pentru a pregati o documentatie corespunzatoare privind preturile de transfer, precum si pentru a demonstra autoritatilor fiscale ca au aplicat preturi de piata.

In special, abordarea autoritatilor fiscale privind procedurile de comparabilitate variaza semnificativ de la un judet la altul.

De exemplu, unii inspectori fiscali nu accepta ca societati comparabile societatile care inregistreaza pierderi, in timp ce altii insista pentru includerea unor societati romanesti comparabile chiar si atunci cand exista diferente intre profilul functional al societatilor in cauza si societatea analizata.

"Investitiile efectuate si pierderile inregistrate de companiile nou infiintate sunt rareori acceptate de catre autoritatile fiscale. Aceasta este o problema pentru companiile care au suportat astfel de pierderi in ultimii ani, mai ales pentru ca recesiunea poate prelungi aceasta perioada de pierdere", spune Niculae Done (foto), Senior Tax Partner, Servicii Fiscale in cadrul KPMG Romania.

Ca urmare a faptului ca activitatea economica din intreaga lume a incetinit, o problema des mentionata in studiul realizat de KPMG a fost lipsa tranzactiilor comparabile care ar putea fi folosite in studiile de comparabilitate efectuate pentru tranzactiile intra-grup.

“De exemplu, aceasta problema a fost resimtita acut la nivelul tranzactiilor privind imprumuturile intre persoanele afiliate. In aceste vremuri a devenit mult mai dificil sa se faca distinctia intre finantare prin imprumuturi acordate in conditii preferentiale si finantare prin aport la capitalul social”, a declarat Teodora Alecu, Senior Manager al echipei de Servicii de Preturi de Transfer ale KPMG Romania.

Spre sfarsitul anului trecut si la inceputul anului curent, activitatea din sectorul serviciilor financiare a ajuns la niveluri scazute, prin urmare este dificil sa se gaseasca tranzactii similare si independente pentru a determina care ar fi fost nivelul de piata al ratei dobanzii. “Informatii precum bonitatea imprumutatului, tara imprumutatului, valoarea si moneda imprumutului, precum si detalii privind garantiile si alte comisioane au devenit mult mai importante in determinarea ratelor de imprumut justificabile”, a mai spus Teodora Alecu.

Acordurile de Pret in Avans (APA), desi adesea considerate a fi o solutie care aduce certitudine in domeniul preturilor de transfer, se afla de asemenea sub presiune.

APA sunt acorduri ale caror conditii nu pot fi schimbate pe perioada in care sunt in vigoare. Astfel, companiile care doresc sa schimbe aceste acorduri datorita schimbarii pietelor, a scaderii preturilor, sau chiar pentru ca afacerea este in scadere, pot intampina dificultati majore in a incerca sa modifice sau sa renunte la APA, chiar daca acestea nu mai corespund realitatii de afaceri.

Unele autoritati fiscale, inclusiv cele din Statele Unite (Internal Revenue Service) sau Canada (Revenue Agency), nu s-au dovedit a fi atat de flexibile in legatura cu modificarile APA pe cat si-ar fi dorit unele companii.