Vanzarile micilor comercianti au scazut cu zeci de procente, in unele cazuri declinul fiind chiar si de peste 50% comparativ cu anul trecut. De asemenea, multe magazine au fost inchise, iar unele firme au dat faliment.

“Nu stiu de ce nu mai merg vanzarile. Poate din cauza ca a cazut piata imobiliara sau poate ca din cauza crizei. Cert e ca lumea spune ca nu mai are bani”, spune patronul unui magazin in care se vand usi aduse din Polonia.

Proprietarul magazinului precizeaza ca vanzarile au scazut cu 40-50% comparativ cu anul trecut, chiar daca firma a avut promotii si ofera si servicii de montaj al usilor.

“Ne-a afectat si cresterea euro, pentru ca noi importam, si am fost nevoiti sa ridicam usor preturile, cu 5-10%”, afirma afaceristul.

Intr-un alt magazin de usi situat pe Valea Cascadelor, peisajul este aproape identic. Vanzarile au scazut cu 50%, din cauza crizei, chiar daca proprietarii au incercat sa tempereze declinul prin promotii sau produse noi.

“Vanzarile au scazut cu peste 50% fata de anul trecut, dar nu stiu exact cu cat. Am redus preturile, am schimbat si produsele si am avut promotii tot timpul anului. Fara niciun folos insa”, subliniaza vanzatoarea magazinului.

Criza a lovit nu doar vanzarile de usi, ci si pe cele de gresie, faianta sau parchet, desi produsele sunt pe gustul si buzunarul fiecarui tip de client.

De exemplu, un metru patrat de parchet sau de placi ceramice costa, in magazinele aflate pe Valea Cascadelor, de la 10-15 lei la 60-70 de lei. In unele cazuri, preturile sunt chiar mai ridicate.

“Se simte influenta crizei. Vanzarile au scazut chiar mai bine de 20-30% fata de anul trecut. Noi am avut norocul sa avem stocuri de anul trecut si putem oferi clientului atat transport, cat si montaj”, spune Georgiana G., responsabil de vanzari in cadrul unei firme care comercializeaza parchet.

Firma vinde parchet din China, Franta sau Germania. Cele mai vandut in 2009 a fost parchetul cu un pret mediu de 35-60 de lei pe metru patrat.

“Noi avem parchet cu un pret destul de ridicat. Cred ca este o strategie buna sa vindem produse mai scumpe, chiar daca este criza si oamenii nu mai au bani la fel ca inainte. Avem destul de multi clienti care prefera sa cumpere un produs mai scump, dar de calitate, care are o durata de viata mai mare”, afirma Georgiana G.

Firma s-a adaptat la criza prin oferirea de discounturi generoase clientilor. Daca anul trecut negocierile privind eventuale reduceri de preturi se practicau la vanzari de 50-60 de metri patrati, acum negocierile incep de la 15 mp. Mai mult, firma este amplasata intr-un magazin cu o suprafata de vanzare de 100-120 de mp, alaturi de inca doua societati.

“Ar fi fost imposibil sa platim, pe cont propriu, o chirie lunara de 5.000 de euro. Chiar daca nivelul chiriei a scazut putin fata de anul trecut, tarifele sunt foarte ridicate”, subliniaza Georgiana G.

Datorita tarifelor destul de ridicate pe care le practica, vanzarile firmei nu au fost afectate de deschiderea magazinului Dedeman.

“Au fost afectate firmele mai mici, care inainte de deschiderea magazinului Dedeman cumparau produse ieftine de acolo si le revindeau aici”, mentioneaza responsabilul pe vanzari al societatii.

La jumatatea lunii august, retailerul de bricolaj Dedeman, detinut de oamenii de afaceri Adrian si Dragov Paval, a inaugurat un magazin in zona Valea Cascadelor, al doilea detinut de companie in Bucuresti.

Magazinul este amplasat pe un teren de 25.000 de metri patrati si are o suprafata construita de 14.500 de metri patrati. Terenul a fost achizitionat anul trecut, in parteneriat cu Selgros.

Dedeman este ultimul retailer de bricolaj care a deschis un magazin in Militari sau la iesirea din Bucuresti, dupa nume ca Bricostore, Praktiker sau Hornbach.

O revenire a vanzarilor nu pare destul de apropiata pentru micii comercianti din Valea Cascadelor. Atat din cauza crizei, cat si a magazinelor de bricolaj prezente la iesirea din Militari.

“Uite! Astia au Ceresit (produs apartinand Henkel – n. red.). Mai bine mergem la Brico (Bricostore – n.red.) si cumparam de acolo”, isi spun doi potentiali clienti ai comerciantilor din Valea Cascadelor, sintetizand intr-o oarecare masura viitorul zonei.