"La Transelectrica inca suntem in recesiune. (...) In primele sase luni am avut un blocaj financiar in zona de energie. Legislatia nu ne-a dat posibilitatea de a bloca acei furnizori care nu isi platesc datoriile, am vorbit si cu ANRE", a afirmat Baicusi.

El a adaugat ca evolutia pozitiva a consumului si a productiei de energie din primele sase luni nu s-a reflectat si in rezultatele Transelectrica si in volumul de energie transportat de compania de stat.

"Oarecum ne asteptam la acest decalaj. Poate suntem putin mai ingrijorati ca din informatiile pe care le avem vor fi niste cresteri de consum propriu tehnologic pe zona de distributie si productie a energiei. Nu toata energia care se produce ajunge si la noi", a continuat directorul general al companiei.

Totodata, din cauza unei actiuni de infringement lansata de Comisia Europeana anul trecut pe zona de energie si gaze in Romania, compania a trebuit sa isi "modifice comportamentul" pe partea de alocare a capacitatilor de import si export de energie la granite.

Citeste si:

"Transelectrica a fost obligata sa-si modifice comportamentul, din cauza infringementului, in partea de alocare de capacitati la granita, iar scaderea veniturilor pe aceasta parte a fost dramatica. Schimburile (de energie - n.r.) cu vecinii au fost slabe. De asemenea, pentru ca a plouat mult in regiune, tarile cu multa energie hidro, ca Albania, au importat mai putin, iar asta a dus si la scaderea preturilor", a spus Baicusi.

Pe de alta parte, exporturile de energie ale Romaniei au crescut in ultimele doua luni, pana la valori de 700-800 MW, astfel incat granitele cu Ungaria si Serbia sunt "suprasolicitate".

"Daca ma intrebati de recesiune, punctul critic a trecut, ar trebui sa ne revenim incet, daca nu se intampla altceva. Partea pozitiva este ca, chiar daca este recesiune, sistemul energetic a fost bine vazut de institutiile financiare. (...) Am continuat si reducerea costurilor", a adaugat sursa citata.

Operatorul national de transport al energiei este controlat de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, care detine 73,6% din titluri, in timp ce Fondul Proprietatea are 13,5% din capital.