Incepand cu data de 16 februarie 2005 a intrat in vigoare Protocolul de la Kyoto, un instrument legal pentru 128 de tari semnatare. Treizeci de tari industrializate (tari dezvoltate si tari cu economie in curs de tranzitie) vor fi nevoite sa-si respecte angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Protocolul mai permite partilor sa comercializeze reducerile de emisii obtinute. SUA, cel mai mare poluator, a refuzat si refuza in continuare sa ratifice aceste documente deoarece acorda o atentie mai mare dezvoltarii economice, ecologia ramanand un moft pentru americani. Brazilia, China, India si Indonezia sunt parti ale Protocolului, dar nu au angajamente de reducere a emisiilor, acestea nefiind vinovate de emisiile din ultimii 150 de ani ce au produs incalzirea globala. Romania s-a obligat, in schimb, sa reduca 8 la suta pana in 2012. Anul de referinta fata de care se va face reducerea este 1989, anul apogeului industrial.

In 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferinta a Partilor la Conventia Cadru a ONU asupra schimbarilor climatice, a fost semnat Protocolul de la Kyoto. Anumite estimari facute de specialisti romani arata ca Romania ar trebui sa reduca o cantitate de gaze cu efect de sera, echivalentul a 20 de milioane tone de CO2 fata de anul 1989, cand in atmosfera se aruncau aproximativ 250 de milioane tone de CO2. Dar desi nu exista o cota de vanzare a CO2, aprobata pentru nici o tara si nici un termen pentru vanzarea acestei cote, actualul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, s-a grabit sa lanseze pe piata cifre de miliarde de euro ce s-ar obtine din "vanzarea creditelor de carbon". Ba, la bursa zvonurilor se aude ca unii angajati ai MMGA, "mari iubitori" ai mediului, isi fac mari planuri de afaceri pentru firmele la care sunt actionari direct sau indirect...

Deziluzie: UE nu incurajeaza afacerile cu bani cash

In cadrul Uniunii Europene, si chiar la nivel global, nu sunt incurajate vanzarile cu bani cash, ci proiectele "Joint Implementation", prin care castiga tara prin retehnologizarea domeniilor prioritare, si nu cateva persoane. Nici macar nu se poate vorbi de un pret pentru unitatea de credit de carbon, deoarece pana in prezent tarile care au investit in Romania prin transferul de tehnologie au acordat intre 3,5 si 5,5 euro pentru o tona de CO2.

Pana in prezent, prin Memorandumul incheiat cu Elvetia, Norvegia, Olanda sau Danemarca, Romania a beneficiat de realizarea a doua centrale termice pe baza de rumegus (Vatra Dornei si Intorsura Buzaului), impadurirea a 7.000 de hectare terenuri agricole degradate, folosirea energiei geotermale in sistemele de incalzire centrala din Oradea, reabilitarea sistemului de incalzire centrala a municipiului Bucuresti, retehnologizarea fabricilor de ciment Alesd si Campulung, proiectul referitor la asigurarea energiei termice la Buzau si Pascani, dezvoltarea sistemului de incalzire in municipiul Fagaras, modernizarea unor hidroagregate la hidrocentralele Portile de Fier I si II. Revenind la pretul de vanzare al creditelor de carbon, nu este exclusa o scadere a acestuia ca urmare a unei posibile oferte crescute de catre Federatia Rusa, tara care s-a decis sa ratifice, fie si pe ultima suta de metri, Protocolul de la Kyoto. La noi, industria a fost pusa pe butuci si acolo va ramane. Fara a face vreun efort nu mai poluam atmosfera la nivel global, avand astfel posibilitatea de a accepta sa polueze alte tari "mai grele" in luarea deciziilor de dezvoltare economica.

Specialistii au ajuns la concluzia ca daca poluezi la Bucuresti, Oradea sau la New York, impactul asupra atmosferei este acelasi. Asa ca pentru mentinerea unui mediu curat, mai putin poluat, este suficient daca nu mai iese fum pe cosurile fabricilor si uzinelor din Romania, lasandu-i, in schimb, pe altii, prin alte colturi ale lumii, sa rumege cat vor, daca scot banutul din buzunar si-l investesc in Romania.
Gazele cu efect de sera influenteaza incalzirea Terrei. Previziunile fataliste sunt prezentate la toate intalnirile nationale si internationale. Cresterea temperaturilor va determina topirea ghetarilor, disparitia multor zone costiere, inundatii, migratie ecologica, disparitia multor specii de flora si fauna.