Ministerul Finantelor Publice a anuntat in vara lui 2010 ca a solicitat o derogare de la CE privind aplicarea TVA prin taxarea inversa pentru livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie.

Dupa refuzul Comisiei, Romania a transmis forului european, in luna decembrie a anului trecut, o scrisoare in care restrange sfera produselor pentru care solicita derogare de la regimul normal de taxare la cereale si plante tehnice, respectiv porumb, grau, orz, orzoaica, secara, soia, rapita, floarea soarelui si sfecla de zahar. Solicitarea se referea la o derogare pe doi ani de la principiul aplicarii TVA in comertul cu cereale.

Secretarul de stat in Ministerul Finantelor Dan Lazar a declarat in ianuarie ca Romania a facut acest demers la CE nu numai pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, ci si ca raspuns la solicitarile repetate venite din partea mediului de afaceri.

Ca raspuns, Directia Generala de Taxare si Uniune Vamala din cadrul Comisiei Europene (DG Taxud) a aprobat, la jumatatea lunii ianuarie, solicitarea Romaniei privind taxarea inversa la cereale, masura care a fost avizata la inceputul lunii mai si de catre Consiliul UE.

In nota de fundamentare a proiectului de ordonanta de urgenta se arata ca, potrivit angajamentelor asumate de Romania in contextul procedurilor aferente obtinerii autorizarii pentru aplicarea acestei masuri, taxarea inversa pentru livrarea bunurilor din categoria cerealelor si a plantelor tehnice se aplica pe o perioada de doi ani de la data intrarii in vigoare a acesteia, mai exact pana la data de 31 martie 2013 inclusiv.

Citeste si:

Potrivit datelor oficiale, Romania pierde anual din comertul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplatii TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de catre firmele de tip fantoma.

"Producatorul vinde unei firme ce se dovedeste a fi de tip fantoma, aceasta vinde mai departe, cu factura catre o alta societate comerciala de buna-credinta care, ulterior, exporta aceste produse si solicita rambursarea TVA pe care statul nu a incasat-o pe lantul comercial, din cauza ca firma de tip fantoma nu a platit la randul ei aceasta taxa. Prin introducerea taxarii inverse intre agentii economici, se va aplica TVA la finalul lantului comercial", spunea Dan Lazar.

Potrivit acestuia, firmele "fantoma" sunt infiintate si functioneaza in perioada campaniilor agricole si dispar in momentul in care ar trebui sa depuna declaratiile fiscale si sa plateasca obligatiile la bugetul de stat, printre care si TVA.

Caracteristicile generale ale acestor firme sunt ca majoritatea au asociati sau actionari straini rezidenti in state non-europene si nu au patrimoniu, astfel ca prejudiciul produs statului prin neplata TVA si a celorlalte taxe nu poate fi recuperat.