Wall-Street.ro le-a propus cititorilor sai un chestionar cu privire la criza datoriilor si riscurile aferente.

Din peste 2500 de respondenti, 83,2% sunt ingrijorati de posibilele efecte ale crizei datoriilor suverane. Restul de 16,8% dintre respondenti au raspuns negativ.

La intrebarea “Credeti ca am vazut ce poate fi mai rau din aceasta criza financiara?”, 81,3% din respondenti au raspuns cu NU, asteptandu-se astfel la efecte mult mai dure. Mai deparet, 9,2% dintre cei chestionati cred ca ce a fost mai rau a trecut, in timp ce alte 9,5 procente au ales raspunsul “nu stiu”.

De asemenea, 67,8% dintre respondenti cred ca ne aflam intr-un context economic mai prost decat in toamna anului 2008 (prabusirea Lehman Brothers), in timp ce 22% nu sunt de acord cu aceasta afirmatie.

Chiar daca esantionul este reprezentativ doar pentru cititorii wall-street.ro, sociologul Alfred Bulai (foto sus) este de parere ca acest sentiment de pesimism si nedefinire este unul real, aplicabil la nivel national.

„Nu vad de ce romanii ar fi altfel decat ingrijorati – doar pentru ca Guvernul spune ca ca am iesit din criza?! Cu siguranta poate fi mai rau, mai ales ca tara noastra nu sta atat de bine. Suntem la un nivel foarte scazut, dar tocmai de aceea nu poate fi vorba de o viitoare <<cadere libera>>”, a explicat pentru wall-street.ro Alfred Bulai, conferentiar universitar doctor la Catedra de Sociologie a Facultatii de Stiinte Politice din cadrul SNSPA.

In opinia sa, o problema majora este reprezentata de riscul prabusirii sistemului bancar. „Deocamdata nu suntem in aceasta zona, dar sa nu uitam ca sistemul bancar nu mai este de mult romanesc, asa ca directia este data de pietele internationale. Pe de alta parte, nimeni nu isi doreste un cataclism financiar global, deci vor fi incercari de stopare a efectelor”, a mai spus sociologul.

Legat de rezultatul chestionarului Wall-Street.ro, Andrei Radulescu, doctor in economie si senior analist la Target Capital, este de parere ca romanii se adapteaza repede la context, sunt obisnuiti cu vremuri grele.

„Suntem caliti, mai ales ca dupa 1990 cuvantul de ordine pe plan intern a fost ajustarea. Care, din nefericire s-a realizat defectuos de fiecare data. Fara gandire economica coerenta, fara a lua in calcul consecintele pe termen mediu si lung. Fara a genera si contribui la ameliorarea potentialului de crestere. Suntem obisnuiti cu ajustarea abrupta. Dar si cu excesul in momentele de avant economic”, a declarat analistul.

„Actuala criza este mai grava decat in 2008”

Citeste si:

Andrei Radulescu (foto jos) este extrem de preocupat de contextul macroeconomic mondial si crede ca orice cetatean de pe mapamond ar trebui sa fie foarte atent la evolutia economiei mondiale.

„Traim momente istorice, evenimente care se intampla rare ori pe parcursul unui secol, si care influenteaza comportamentul uman pe parcursul mai multor generatii. Ca economist, sunt foarte ingrijorat, in primul rand, pentru ca nu prea exista solutii credibile pentru temperarea acestei crize a finantelor publice din economiile dezvoltate. Ca om, sunt preocupat de consecintele nefavorabile, in primul rand, la nivelul pietei fortei de munca, unde rata somajului in randul tinerilor atinge niveluri record”, a declarat Radulescu, pentru wall-street.ro.

Credeti ca am vazut ce poate fi mai rau din aceasta criza financiara? O intrebare cu un raspuns exact greu de gasit, in contextul in care dezechilibrele bugetare au foat acumulate pe parcursul multor generatii si vor fi reechilibrate in acelasi ritm.

„Nu prea avem motive de optimism. Dimpotriva, lucrurile se pot agrava. Mai ales ca nu exista solutii credibile. Acordul din SUA privind „debt limit” trebuie implementat. Este greu de implementat. Nu se poate ajunge la acorduri rapide si credibile de reducere a cheltuielilor de sanatate, aparare, welfare, etc. Iar in Europa, sunt doua scenarii extreme: ori uniune politica, ori destramarea zonei euro. Greu de imaginat oricare din cele doua scenarii”, explica Radulescu.

Ne aflam intr-un context economic mai prost decat in toamna anului 2008, cand a avut loc prabusirea Lehman Brothers?

Diferenta principala este data de faptul ca in 2008 statele interveneau pentru a salva sectorul privat. In acest moment, statele sunt cele in criza si cineva trebuie sa intervina pentru ele.

„In prezent, marja de manevra a politicilor economice este foarte redusa. Totodata, desi riscurile sunt mai constientizate in prezent, increderea in entitatile responsabile cu politicile macroeconomice este foarte redusa in prezent (Banca Centrala Europeana si-a demolat core-ul statutului in ultimii ani). Cu alte cuvinte, putem spune ca actuala criza este mai grava decat in 2008”, a declarat Radulescu.

Pe de alta parte, mediul privat este mai pregatit sa raspunda unei noi perioade de recesiune a economiei mondiale. In opinia analistului, ramane problema ca, intre timp, increderea in moneda a scazut dramatic, aurul atinge maxime istorice zilnic, criza se poate intensifica si transforma intr-un bulgare de zapada. In acest context, cum se poate realiza reechilibrarea?

„Foarte greu, probabil vom asista la mai multi ani de cvasistagnare, ajustare economica, costuri sociale ridicate in economiile dezvoltate.Cu alte cuvinte, ar putea fi un declin economic mai lent, nu asa de abrupt ca in 2008”, conchide analistul.