Cum a stricat prabusirea Lehman Brothers calculatorul lui Isarescu. Va mai amintiti de anul 2008?

Va mai aduceti aminte anul 2008? A fost un an bun pentru economia Romaniei si plin de sperante pentru politicieni si economisti deopotriva, in contextul in care am avut o crestere economica de peste 7%.

In acelasi timp, pietele financiare erau lovite in plin de furtuna, iar data de 15 septembrie avea sa ramana in istorie, din cauza falimentului bancii de investitii Lehman Brothers.

In pofida turbulentelor de pe bursele internationale, dar si a panicii din piata de capital locala, nu era nimeni care sa prevada dusul rece la care avea sa fie supusa economia Romaniei in 2009.

Potrivit ministrului de Finante din acea perioada, Varujan Vosganian, “nimeni nu si-ar fi imaginat ca in 2009 vom avea recesiune”, iar prognozele legate de o “aterizare dura” a economiei, de care s-a inceput sa se discute din octombrie, vizau de fapt o incetinire a cresterii de la 7-8%, la circa 4%.

In toamna lui 2008, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estima un avans al PIB-ului de 6% in 2009. In acelasi timp, Comisia Europeana recunostea ca economia Romaniei este supraincalzita, dar nu lua in calcul o aterizare brutala, ci doar o incetinire a ritmului pana la 4,75% in 2009 si 5% in 2010.

Si economistii din piata locala erau de parere ca performanta din 2008 nu se va repeta, dar au fost putini cei care au schitat si un scenariu mai pesimit, de intrare in recesiune.

Economistul sef al ING Bank, Nicolaie Chidesciuc, vorbea in toamna lui 2008 despre probabilitatea destul de mare a unei aterizari dure, dar recunoaste ca 2009 a fost totusi mai rau decat se astepta.

"Am putea vedea, in 2009, o reducere, sub potentialul de 6%, a cresterii economice si, de asemenea, o recesiune tehnica a economiei, adica rate de crestere negative, de la un trimestru la altul, nu anual, timp de cel putin sase luni consecutive, pentru datele ajustate sezonier. Am mai asistat la un astfel de fenomen in 2005, dupa avansul puternic din 2004", explica Chidesciuc, in septembrie 2008.

Economistul ING sustine acum ca recesiunea din 2009 a fost amplificata practic de fortarea unui anumit nivel al cursului de schimb prin interventii agresive din partea Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

“A fost totusi mai rau decat ne asteptam atunci dintr-un singur motiv: noi vedeam aterizarea dura ca fiind generata de probleme interne, dar si de cele externe. In acelasi timp, credeam ca, in masura in care aceste doua elemente vor forta aterizarea dura, BNR va accepta un curs depreciat pentru a proteja economia”, a declarat Nicolaie Chidesciuc, pentru Wall-Street.ro.

In tot acest timp, guvernatorul BNR lucra cu alt tip de calculator, in care, daca introduceai ca input-uri dezechilibrele majore din Romania si furtuna din pietele financiare, rezulta o crestere economica cuprinsa intre 3 si 6%.

"Este un punct de vedere personal, pe care nu l-am expus inca in Consiliul de Administratie, cand spun ca activitatea economica va slabi si va fi o crestere economica, probabil, intre 3% si 6%, depinzand foarte mult de cat de inteleapta va fi componenta politica si cat de corect va fi diagnosticul", spunea Isarescu in noiembrie 2008, referindu-se la consecintele crizei economice internationale asupra Romaniei.

Pe de alta parte, agentiile de rating deja plasasera Romania pe lista neagra, in contextul in care Fitch si Standard and Poor's ne retrogradasera din categoria investment grade, iar Moody’s estima o contractie cu 0,3% in 2009.

Chiar si in martie 2009, optimismul lui Isarescu rezista, cu toate ca Fondul Monetar International (FMI) isi revizuise in scadere prognoza de crestere pentru Romania, pana la un minus 4%.

“Este credinta mea, cu riscul de a aparea maine pe prima pagina, ca Romania va ramane in zona pozitiva (de crestere economica - n. red.)", declara Isarescu, care a subliniat totodata ca nu este in conflict cu proiectia FMI, acestea fiind parte a celui mai pesimist scenariu.

Lebada alba sau neagra?

Intrebat daca aterizarea dura din 2009 a fost o “lebada neagra”, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, apreciaza ca, de fapt, nu a fost vorba de o aterizare brutala, ci “s-a schimbat lumea”.

“Multe voci autorizate ale lumii au spus ca nu a fost o lebada neagra, ci una alba. Chiar Nouriel Roubini, in cartea lui despre criza, vorbeste despre o lebada alba, ceea ce inseamna ca nu a reusit nimeni sa vada ca lumea se va schimba”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Vasilescu.

O lebada neagra, termen introdus de Nicholas Nassim Taleb, defineste un eveniment cu totul iesit din comun, o surpriza care are un impact puternic. Aparitia acesteia nu poate fi prevazuta, fiind in afara tiparelor normale ale gandirii.

Economistul ING nu vede in aterizarea fortata a economiei romanesti din 2009 o “lebada neagra”, intrucat nu a fost un eveniment cu totul neasteptat.

Chidesciuc sesizeaza ca, in 2008, Romania avea niste dezechilibre majore la nivel local, care mentineau un risc crescut pentru o ajustare brusca.

Romania se confrunta cu un deficit de cont curent imens, un deficit structural ridicat – de 8% din PIB in 2008 – precum si o serie de ineficiente care tineau de structura economiei romanesti.

“Peste acestea s-au suprapus evenimentele globale si practic asta a declansat ajustarea in Romania. Apoi ajustarea a devenit mult mai dura, deoarece a fost amplificata de controlul agresiv al cursului de schimb de catre BNR”, a adaugat economistul ING.

De asemenea, analistul financiar Lucian Isar critica opacitatea factorilor de decizie din Romania, care “nu au inteles ca la intalnirile internationale conteaza si continutul mapei de prezentare si nu doar cocktailul de dupa”.

“In cazul Romaniei, la nivelul lui 2008 nu se mai punea problema de a prevedea evolutiile negative, ci de a citi macar prezentarile in PowerPoint”, a conchis Isar.

Citeste si alte articole despre falimentul Lehman Brothers de acum trei ani:

Trei ani de la kilometrul zero al crizei: Pietele de capital sunt in alt film

Cum "sarbatoreste" sistemul bancar trei ani de la falimentul istoric din 2008

Sursa foto: Flickr / Ananawa