Criza financiara si cresterea excesiva a datoriilor publice a adus in discutie in multe tari idea taxarii sistemului financiar, in cateva dintre acestea fiind deja introduse astfel de taxe denumite “Robin Hood”. Recent, un oficial al Ministerului de Finante a recunoscut ca si Romania analizeaza o astfel de taxa asupra tranzactiilor financiare.

"Resursele directe ale UE ar putea sa creasca prin taxarea bancilor, lucru pe care si noi il studiem si avem nevoie de elemente suplimentare pentru a vedea impactul asupra Romaniei. Sa nu ne trezim cu bancile care vor avea probleme, ceea ce va genera probleme mai departe. Va trebui sa facem impactul foarte atent", a explicat secretarul de stat Gheorghe Gherghina.

Potrivit unui raport al KPMG, scopul unor astfel de propuneri de impozitare a bancilor este de a descuraja asumarea excesiva de riscuri, motiv pentru care ar putea fi excluse din sfera impozitarii capitalurile de rang 1 si imprumuturile asugurate.

Bancile vor incerca sa eludeze taxa, iar impactul asupra bugetului va fi minor

Initial, propunerile de taxare a bancilor s-au bazat pe ideea lui James Tobin, care sustinea ca o astfel de taxa ar trebui aplicata asupra tuturor schimburilor valutare pentru a descuraja speculatiile.

Ulterior, s-au luat in vizor tranzactiile financiare cu instrumente derivate, blamate de multi pentru declansarea crizei financiare, si taxarea suplimentara a profiturilor bancilor, adica asa-numita taxa Robin Hood, afirma , partener in cadrul Mazars Romania.

De asemenea, analistul economic sustine ca taxarea tranzactiilor se poate face fara prea mari efecte asupra sistemului bancar, intrucat “piata in Romania a fost tinuta de catre autoritatile de reglementare, din lipsa de expertiza, la un nivel primitiv”, existand astfel putine instrumente si volume taxabile.

In plus, va fi foarte usor pentru banci sa ocoleasca taxarea prin redefinirea acestor tranzactii, adica sa le faca printr-un “vehicul special” care nu va mai purta numele de banca, dupa cum avertizeaza analistul financiar .

Gabriel Sincu mai mentioneaza ca impactul asupra veniturilor bugetare va fi foarte mic, in contextul in care “impozitele directe au din start o pondere mica in totalul veniturilor bugetare”.

El da exemplul Ungariei, care a introdus o taxa “Robin Hood” companiilor din retail si telecom, dar s-a dovedit a fi un “insucces total”, motiv pentru care Guvernul de la Budapesta a anuntat si o crestere a TVA de anul viitor.

“Sa nu ne mai mintim ca ii putem impozita pe cei care au in mana finantele nationale sau mondiale. Cine are aurul face regulile”, concluzioneaza Sincu.

Costurile taxei se vor rasfrange asupra clientilor

Cel mai sigur efect al introducerii unei taxe asupra bancilor in Romania va fi transferul costurilor suplimentare catre clienti, intrucat bancile nu vor accepta sa isi vada marjele de profit diminuate.

Citeste si:

“In masura in care BNR-ul nu poate impune plafonari ale nivelului dobanzilor sau comisioanelor, bancile vor avea deplina libertate in a transfera acest cost clientilor”, explica Gabriel Sincu (vezi blogul personal).

In prima faza, costul taxei va fi inclus in pretul acestor tranzactii, astfel incat clientul se va lovi de marje mai mari, in contextul in care spread-urile in piata interbancara vor creste, e de parere Florin Citu.

In plus, Citu considera ca sistemul bancar din Romania este un oligopol, iar Lucian Isar (citeste aici blogul sau) remarca “o situatie de competitie limitata”, motiv pentru care “taxa va fi transferata cu celeritate catre clientela”.

Cresterea economica nu va fi impiedicata pe termen scurt

Potrivit specialistului de la Mazars, situatia actuala a economiei romanesti nu indica ca o astfel de taxa ar avea un impact semnificativ asupra produsului intern brut (PIB), intrucat cresterea economica din prima parte a anului nu s-a bazat prea mult pe aportul adus de serviciile financiare.

“Piata financiara din Romania este inca la un nivel foarte jos de dezvoltare si sofisticare astfel incat sa vorbim de o „industrie a serviciilor financiare” cu impact semnificativ in PIB”, spune Gabriel Sincu.

In plus, bancile de la noi nu au avut o politica agresiva de acordare de credite pentru investitii sau pentru incurajarea cresterii economice, “deci un recul al activitatilor financiar-bancare nu cred ca s-ar simti foarte mult in indicatorii macroeconomici”.

De aceeasi parere este si Lucian Isar, care spune ca taxa ar avea un efect minor asupra economiei, in comparatie cu “nocivitatea propunerilor de modificare a regulamentului de creditare”, care va avea un impact similar cu majorarea TVA.

1. Credeti ca ar fi o masura buna impozitarea suplimentara a bancilor in Romania?


Pe de alta parte, pe termen lung o astfel de taxa nu ar fi de dorit deoarece operatiunile financiare, mai ales creditele, ar fi si mai tare descurajate . Sincu subliniaza ca, cu o astfel de taxa, riscam sa ajungem intr-un cerc vicios foarte greu de spart: bancile nu vor mai da credite pentru investitii, PIB-ul va continua sa scada, veniturile la buget se vor comprima, statul se va imprumuta din ce in ce mai mult de la banci, activitatea economica va stagna si din nou veniturile la buget vor scadea.

Analistul Florin Citu este convins ca orice taxa afecteaza cererea agregata, deci si o taxa asupra bancilor va avea un impact negativ asupra cresterii economice, “mai ales ca nu ni se spune ce se va intampla cu veniturile din aceste taxe”.

Florin Citu si-a publicat opiniile despre taxarea bancilor si pe blogul sau. Pentru alte bloguri de business relevante, citeste in fiecare zi Revista blogurilor de business.

Revista blogurilor de business: Fotografie de bancher

Revista blogurilor de business: Fotografie de bancher