Calmul din zona fiscala, instalat de cateva luni, nu reuseste sa convinga mediul de afaceri ca lucrurile raman neschimbate prea mult timp. Care sunt motivele de ingrijorare? Bugetul de stat care va avea, cu siguranta, nevoie de venituri suplimentare in acest an. Dar exista si motive de optimism: dupa un an de “inghet”, dialogul cu autoritatile responsabile de fiscalitate pare a fi intrat pe un fagas normal.

“Bugetul incepe sa fie din ce in ce mai mult sub presiune si, chiar daca am avut o relativa stabilitate fiscala in ultimele luni, este posibil ca, in urmatoarele luni, in urmatorii ani, sa vedem modificari pe zona de fiscalitate. Pe deoparte, economia nu da semne ca ar reusi sa creasca la nivelurile prognozate bugetate. 5,5% reprezinta crestrea economica estimata pentru acest an. Chetuielile sunt destul de fixe (cheltuielile cu salariile si asistenta sociala depasesc 70% din total), iar veniturile, daca nu vor fi realizate, vom avea o presiune suplimentara”, sustine Dan Badin, partener coordonator servicii fiscale si juridice, Deloitte Romania.

Acesta a mentionat, la capitolul ingrijorari, si taierea cheltuielilor de investitii, care a devenit deja “traditie” in Romania, de cativa ani incoace coborand la un nou minim istoric, iar acest trend “nesanatos” nu pare sa se schimbe in perioada urmatoare.

Pe de alta parte, veniturile in crestere anuntate de ANAF nu provin dintr-o mai buna colectare a taxelor si impozitelor (unde Romania este pe penultimul loc din UE cu un grad de incasare de 26% din PIB), ci din dividendele extrase de la companiile de stat.

In opinia sa, aceste aspecte arata o situatie fragila la socuri a finantelor publice, iar fiscalitatea, ca principala sursa de venit la buget, este, in general, folosita de autoritati pentru a regla dezechilibrele.

Inspectorii ANAF ar putea fi...
Citeste si: Inspectorii ANAF, "cointeresati" sa aplice amenzi cat mai mari

"Este evident ca, date fiind aceste coordonate, ne punem problema directiei spre care ne indreptam, ce tip de fiscalitate se urmareste si, implicit, cat de stabila poate fi taxarea pe termen mediu. Totodata, reiterez ca o decizie de investitii depinde atat de fiscalitate, cat si de alti factori - infrastructura, forta de munca sau birocratie", sustine Badin.

Acesta a mentionat si putinele aspecte pozitive, respectiv cresterea economica, destul de mare (desi discutabila in termeni de sustenabilitate), o relativa stabilitate a legislatiei in domeniul fiscal (nici o “inovatie” legislativa in domeniu in ultima jumatate de an) si reluarea discutiilor dintre autoritati si mediul de afaceri pe teme de fiscalitate (din primavara, dupa un an de sistare).

Veniturile din tranzactiile cu criptomonede: cum se impoziteaza?

Reprezentantii Deloitte au prezentat propunerile pe care le-au avansat autoritatilor pe cateva teme fiscale de interes pentru investitori, care vizeaza in principal clarificari si remedierea unor prevederi cu impact negativ pentru contribuabili.

In ceea ce priveste impozitul pe venit, una din propunerile mediului de afaceri vizeaza clarificarea regimului tranzactiilor cu criptomonede.

Cum sa impui noi taxe in...
Citeste si: Nu mai e prea mare deranjul pentru taxa de solidaritate?

“In acest moment, multe dintre persoanele care efectueaza tranzacii cu criptomonede nu stiu ca veniturile realizate sunt impozabile ca venituri din alte surse (cu 10% pe incasare). Codul Fiscal nu enumera acest tip de venit explicit si, din acest motiv, contribuabilii tind sa creada ca sunt neimpozabile. O mentionare expresa ar conduce la o constientizare mai mare si ar reduce riscul la care se expun aceste persoane in cazul unui control viitor”, a explicat Raluca Bontas, partener in cadrul Deloitte, responsabil cu impozitul pe venit si contributii sociale.

Propunerea transmisa autoritatilor este de a include veniturile astfel obtinute in categoria veniturilor din investii (cu recunoaterea cheltuielilor, care ar reduce astfel baza de impozitare), astfel incat statul sa obtina venituri suplimentare la buget.

In prezent, desi recunosc natura impozabila a acestor castiguri, autoritatile ezita sa reglementeze si sa controleze tranzactiile cu criptomonede, mai spune reprezentanta Deloitte.

Facilitatea acordata angajatilor din IT expira la finalul anului

O alta problema semnalata de reprezentantii mediului de afaceri este legata de efectele “revolutiei fiscale” asupra salariatilor scutiti de impozit pe venit. “Prin OUG 3/2018, ca urmare a transferului contributiilor de la angajat la angajator, a fost modificata formula de calcul al contributiilor in cazul persoanelor scutite de impozitul pe venit pentru a nu suferi diminuari ale salariului. Facilitatea este prevazuta pentru veniturile din anul 2018, prin urmare expira la finalul anului si ar trebui clarificat care va fi abordarea in anii urmatori”, a mai spus Raluca Bontas.

Dan Badin: Speram ca 2018 sa...
Citeste si: Ce reduceri de taxe trecem la "discutate si uitate"?

La aceeasi categorie, a impozitului pe venit, s-a propus autoritatilor extinderea tratamentului fiscal aplicat masinilor de serviciu folosite si in scop personal si la microintreprinderi.

O clarificare este necesara, potrivit reprezentantilor Deloitte, si in cazul Legii bonurilor de valoare care comaseaza intr-un singur act normativ toate tipurile de tichete (masa, vacanta, cresa, culturale). Actul normativ contine doua articole contradictorii: unul care prevede ca tichetele se acorda in conditiile si cu exceptiile prevazute in Codul Fiscal (care prevede anumite limitari), iar celalalt ca sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit si total neimpozabile, fara plafoane, pentru salariati.

Investitiile, afectate de limitele impuse la deducerea dobanzilor

Pentru companii, una din cele mai importante propuneri vizeaza legislatia privind pragul de deductibilitate a cheltuielilor cu dobanzile, care a fost limitat la 200.000 de euro plus 10% din EBITDA. Pragul este preluat din Directiva Europeana privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD), transpusa prematur si mult mai restrictiv in legislatia nationala (actul european impune un prag maxim de 3 milioane de euro anual la care se adauga 30% din EBITDA).

Mediul de afaceri propune ridicarea pragului la nivelul celui din Directiva, pentru ca Romania sa nu piarda din competitivitate.

“In prezent, o societate care dorete sa finanteze orice parte a activitatii sale prin imprumut, fie de la o institutie financiara, de la un tert sau chiar de la propriul actionar sau asociat, are o limitare fiscala in ceea ce priveste costul finantarii. Astfel, o societate poate deduce anual costuri de finantare de maxim 200.000 euro, la care se mai adauga si 10% din EBITDA. Prin urmare, daca presupunem un nivel mediu al dobanzii de 5% la imprumuturi in moneda euro, rezulta ca orice societate care a contractat un imprumut in valoare mai mare de 4.000.000 de euro este potential afectata de aceasta prevedere”, a explicat Alexandra Smedoiu, partener Deloitte impozite directe.

Care sunt schimbarile necesare la TVA?

In privinta TVA, reprezentantii companiei sustin ca este necesara modificarea termenului de recuperare a taxei de la buget pentru creante neincasate. Este vorba, pe de o parte, de facturile emise catre firme in faliment (acum legislatia prevede ca recuperarea TVA este posibila la finalizarea procedurii, iar mediul de afaceri propune ca termenul de rambursare sa fie momentul declansarii procedurii) si, pe de alta parte, de facturile neincasate din alte motive, pentru care ar trebui prevazut un termen rezonabil – de la care neplata creantei devine certa si furnizorul are dreptul de a recupera TVA de la buget.

“In prezent, cei care au de incasat creante pentru livrari efectuate catre persoane care nu achita contravaloarea acestora, sunt obligati sa achite TVA aferenta acestor facturi catre bugetul de stat la momentul livrarii. Astfel, desi nu au primit sumele de la debitori, trebuie sa verse taxa, avand posibilitatea sa o recupereze abia la incheierea procedurii de faliment a debitorului prin hotarare judecatoreasca. Este vorba de o masura de protectie a veniturilor bugetare considerata excesiva si de Curtea de Justitie a UE (cazul Di Maura) intrucat procedurile de faliment pot dura 10 ani”, a explicat Raluca Baldea, director impozite indirecte in cadrul companiei.

Totodata, mediul de afaceri a propus autoritatilor o serie de modificari ale Codului de Procedura Fiscala. Principalele vizeaza modul in care se realizeaza analiza de risc (transparentizarea criteriilor si posibilitatea remedierii din mers a eventualelor neconcordante) si revizuirea regulilor in cazul tipurilor de controale inopinate.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Taxarea inversa pe TVA - ne dorim cu adevarat acest mecanism?