Solutia pentru atragerea investitorilor straini este transformarea Romaniei intr-un mediu in care este placut sa traiesti. Nu trebuie sa privim banii pe care ii putem imprumuta de la institutiile financiare internationale (IFI) doar ca surse ieftine de finantare a deficitelor, IFI-urile nefiind bancomate, a declarat secretarul de stat in Ministerul de Finante, Claudiu Doltu, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Razvan Enache, Wall-Street.ro: Veti propune la vizita FMI care incepe pe 31 iulie vreo masura de relaxare fiscala care sa fie aplicata din acest an sau din 2013?Claudiu Doltu: In acest moment este prematur sa vorbim de schimbari majore de fiscalitate. Deciziile adoptate recent de guvern si care au conotatii fiscale nu sunt privite ca masuri de relaxare fiscala in sine. Ele sunt masuri asteptate si solicitate de mediul de afaceri pentru imbunatatirea fluxurilor financiare si pentru incurajarea angajarilor. Dar, si mai important este sa incetam sa credem ca doar prin scaderea sau cresterea unei taxe majore – impozit pe venit sau impozit pe profit, TVA ori ceva din contributiile pentru asigurari sociale – vom genera rezultate economice bune si de durata.

Misiunea comuna a FMI, CE si BM are ca principal obiectiv analizarea si discutarea evolutiilor economiei romanesti din prima jumatate a acestui an. Este vorba, in primul rand, de parametrii macroeconomici fundamentali cum sunt inflatia, deficitul bugetar si echilibrul extern. De asemenea, va fi evaluat stadiul deciziilor de reforme structurale -- de la controlul arieratelor, pana la modificarile de legislatie care vizeaza sistemul de sanatate, liberalizarea si reglementarea pietei energiei, restructurarea si privatizarea unor companii de stat.

Ca de obicei, pentru a pune cifrele intr-un context cat mai semnificativ, misiunea comuna a partenerilor nostri externi in acest caz va discuta nu numai cu autoritatile la nivel guvernamental, ci si cu reprezentanti ai mediului de afaceri, ai partidelor politice, ai sindicatelor si cu reprezentanti ai societatii civile.

Decizii majore, dar care nu privesc politica fiscala, au fost deja adoptate, nu cu mult timp in urma. Este vorba de cresterea in doua etape (iunie si decembrie) a salariilor in sectorul public – pentru a se reveni astfel la nivelul salariilor din anul 2010 -- si cea referitoare la pensii. Ele au fost discutate cu prilejul precedentei misiuni de evaluare si s-a agreat atunci ca impactul lor asupra deficitului bugetar si, implicit asupra celorlalti parametri care reflecta stabilitatea macroeconomica, poate fi acceptat.

Razvan Enache: Exista spatiu fiscal pentru masuri de relaxare pentru a stimula economia?

Claudiu Doltu: Romania nu are acum neaparat nevoie de o reducere a presiunii fiscale si, cu siguranta, nu este de dorit o crestere a fiscalitatii. Altfel spus, daca nu va fi posibila o relaxare fiscala pentru a nu periclita echilibrele generale, cel putin este foarte important ca presiunea fiscala sa nu creasca. Dar, mai important este ceea ce mediul de afaceri prefera si, in aceeasi masura, si oamenii obisnuiti asteapta: este stabilitatea cadrului fiscal. Cand oamenii stiu ca “ziua de maine” sau “luna urmatoare” sau “urmatorul an” nu aduce schimbari neasteptate, isi planifica mai usor si mai ieftin actiunile, fie ca este vorba de investitii, de consum sau de economisire.

Ceea ce poate fi cu adevarat folositor este reducerea costurilor de desfasurare a afacerilor care include si costurile de respectare a reglementarilor fiscale. Altfel spus, reducerea costurilor cu plata impozitelor si taxelor, reducerea costurilor cu respectarea legii. Pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie de o decizie politica asumata explicit in sensul reformarii intregului sistem al finantelor publice. Doar o abordare partiala, care ar viza numai imbunatatirea activitatii de administrare a veniturilor statului nu poate sa genereze nici stabilitate, nici nu permite realizarea unui cadru previzibil.

Imbunatatirea administrarii colectarii veniturilor statului nu trebuie izolata de intregul sistem al finantelor publice. Acesta presupune constructia unui buget credibil, prioritizarea cheltuielilor publice si cresterea calitatii acestor cheltuieli, imbunatatirea executiei bugetare, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, imbunatatirea administrarii sistemelor informatice din finantele publice si, nu in ultimul rand, imbunatatirea managementului resurselor umane din acest sistem. Doar o asemenea abordare unitara a intregului sistem al finantelor publice poate sa conduca intr-un orizont de timp rezonabil – 3-4 ani – la rezultatele pe care le dorim. Abordarile punctuale pot fi spectaculoase – de exemplu, ample operatiuni mediatizate menite sa descurajeze evaziunea fiscala, contrabanda sau tentatia spre coruptie a unor functionari publici – dar, dincolo de spectacol nu ramane mare lucru…

Daca intr-adevar vrem sa vedem crestere economica sanatoasa in Romania, trebuie sa intelegem un lucru esential: politica fiscala nu genereaza crestere economica, desi este adevarat ca o politica fiscala proasta poate sa omoare cresterea economica. Economia nu este o tabla de sah pe care piesele se muta in directia imprimata de mana vreunui jucator. Toate deciziile de politica fiscala trebuie sa depaseasca abordarea “expertului fiscal” si sa fie analizate din perspectiva economica. Ma refer la fundamentarea lor din perspectiva efectului asupra eficientei alocarii resurselor si a eficientei sistemului de impozite. Este ceva care merge dincolo de estimarea efectului asupra acoperirii unor nevoi a bugetului si dincolo de urmarirea unor posibile efecte in planul distributiei veniturilor sau a poverii fiscale.



Razvan Enache: Care ar fi solutia pentru repornirea economiei? Sunteti adeptul iesirii din criza, prin disciplina fiscala, sau prin stimularea consumului?

Claudiu Doltu: Este gresit sa se considere ca “disciplina fiscala” este opusul “stimularii consumului” atunci cand este vorba de iesirea din recesiune. Este ca si cum ai spune ca, daca ai probleme cu tensiunea arteriala si asta iti da o stare generala proasta, poate sa-ti fie mai bine daca mananci carne de porc si consumi alcool. Sigur, depasesti un moment de “stare generala proasta”, dar nu mai mult. Peste cateva ore ajungi sa regreti ca nu te-ai abtinut de la obiceiul care iti face placere, dar, in acelasi timp, iti face si rau.

Este evident acum ca ajustarea brusca a economiilor din intreaga lume s-a datorat deciziilor de investitii gresite, care, spre deosebire de atatea episoade anterioare (de recesiune) au apartinut unui numar atat de mare de investitori. Exuberanta de la jumatatea anilor 2000 a cuprins aproape pe toata lumea si o corectie era de asteptat – chiar daca nimeni nu a anticipat cand va avea loc si, mai ales, cat de mult va fi implicat intregul sistem financiar. Nici acum nimeni nu stie cum sa convinga “pietele” ca ceea ce era de corectat s-a corectat. Mai mult, este de asteptat ca modelele de afaceri de pana acum sa sufere transformari semnificative, in special in ceea ce priveste asumarea de riscuri. Depasirea recesiunii si repornirea economiei se va petrece si se va pastra intr-un mod sanatos daca increderea consumatorilor se reface si daca autoritatile vor reusi sa convinga investitorii si consumatorii ca nu vor exista surprize neplacute in viitor. Setul de reguli care acum se incearca a fi definit – reguli privind limitele actiunii guvernamentale - va trebui sa convinga “pietele” ca autoritatile vor avea un comportament previzibil.

Cresterea economica vine din alocarea eficienta a resurselor de catre sectorul privat si din setul de aranjamente institutionale construit de guverne. Cu cat guvernele vor genera mai putine distorsiuni, cu atat mai multe sanse vor fi pentru reluarea apetitului pentru investitii, pentru cresterea increderii consumatorilor si pentru o alocare sanatoasa a resurselor pe termen lung. Disciplina fiscala este o conditie a cresterii economice sanatoase. Dar, “repornirea” economiei nu poate avea loc decat in masura in care investitorii si antreprenorii isi asuma riscuri, iar acest lucru se va intampla in momentul in care increderea consumatorilor se reface.

Razvan Enache:
In conditiile in care investitiile straine directe au scazut foarte mult si nici rata de absorbtie a fondurilor structurale nu se imbunatateste simtitor, cum credeti ca putem asigura finantarea economiei?

Claudiu Doltu: Intotdeauna exista un nivel de finantare in economie. Daca acest nivel nu este multumitor sau suficient de mare, asta arata doua lucruri. Pe de o parte, volumul fondurilor provenite din economisirea interna si intermediat de sistemul financiar – de unde se imprumuta cei care vor sa investeasca – este mic. Acest lucru se datoreaza, cel putin in cazul Romaniei, veniturilor mici, care nu permit o economisire substantiala. Pe de alta parte, volumul redus al economisirii interne nu este completat suficient de mult de “banii altor oameni” – investitii straine sau chiar fonduri structurale si in perspectiva, mai multe resurse din fondurile de coeziune.

Este evident ca fara un volum semnificativ de investitii nu pot exista acumulari de capital, iar in lipsa acestor acumulari de capital nu putem astepta o crestere semnificativa a productivitatii si, pe aceasta baza, o crestere a standardului de viata. Cel putin in cazul Romaniei, nu avem cum sa asteptam in anii viitori o crestere semnificativa a veniturilor si, pe aceasta baza, a economisirii. Sa nu uitam ca acum investitiile firmelor se realizeaza in cea mai mare parte din profiturile retinute, iar cea mai mare parte a veniturilor gospodariilor este destinata acoperirii consumului zilnic. Prea putini bani raman pentru economisire.

Pentru Romania, solutia este deschiderea catre exterior, consolidarea institutiilor si, mai ales, cresterea atractivitatii mediului romanesc. Solutia pentru atragerea investitorilor straini este transformarea Romaniei intr-un mediu in care este placut sa traiesti. Pe de alta parte, succesul in ceea ce priveste utilizarea fondurilor structurale si de coeziune pentru urmatorii 4-5 ani poate compensa nivelul relativ mic de economisire din Romania. Pentru asta, este nevoie de foarte multa determinare politica, de cresterea eficientei functionarii intregului sistem institutional de utilizare a fondurilor europene si, mai ales, de stabilirea prioritatilor pe care Romania acum si le construieste in perspectiva exercitiului bugetar 2014—2020.

Razvan Enache:
Credeti ca cea mai buna solutie in actualul context macroeconomic este sa continuam politica de imprumut de la institutiile internationale, compensand astfel penuria de capital venit pe canale private?

Claudiu Doltu: Sigur ca in acest moment Romania se imprumuta de la institutiile financiare internationale (IFI) in care este membra. As lasa deoparte banii de la FMI, care sunt destinati in principal gestionarii problemelor generate de dezechilibrele externe reflectate in contul curent al balantei de plati externe. Altfel spus, banii de la FMI nu sunt bani pentru Guvern, pentru ceea ce ne-ar placea sa existe in perspectiva generarii de proiecte.

Exista insa alte IFI, prin intermediul carora Romania poate accesa resursele comunitatii internationale. De exemplu, Grupul Bancii Mondiale si in special la BIRD. Chiar daca Romania nu mai este o tara care sa necesite intr-o atat de mare masura atentia comunitatii internationale prin Banca Mondiala -sunt alte tari cu probleme mai mari decat Romania - pe viitor cu siguranta vom incerca sa intarim parteneriatul cu BM.

Valoarea adaugata a acestui parteneriat nu va rezulta din sumele de bani imprumutate, ci, mai ales, din asistenta tehnica pe care o putem obtine, din modul in care vom reusi sa combinam expertiza si resursele financiare ale BM cu cele ale altor IFI. Ma refer la Banca Europeana de Investitii, care astazi este principalul finantator al Romaniei, daca este sa alcatuim un „clasament” al IFI-urilor de la care Romania a contractat imprumuturi.
Astazi portofoliul activ al BEI in Romania este mai mult decat dublul celui detinut de Banca Mondiala (in Romania).

Ramane de vazut in ce masura autoritatile vor reusi sa acceseze instrumentele disponibile in cadrul BEI si in ce masura sectorul privat din Romania va reusi sa acceseze resursele de la BEI. Suntem in stadiul in care asistam la o majorare de capital semnificativa la BEI. Romania va contribui in calitate de actionar si stim ca in viitorii 3 ani volumul fondurilor dispobile creditarii pentru tarile din UE puse la dispozitie de catre BEI va creste cu aproape 60 de miliarde de euro.

Din aceasta perspectiva, putem sa vedem in ce masura se pot dezvolta parteneriate public-privat in care sa fie atrasa finantarea BEI, in ce masura firme mari din Romania pot sa isi dezvolte afacerile pe baza resurselor financiare de la BEI, sau in ce masura autoritatile locale ar putea sa acceseze aceste resurse financiare.

Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), o alta institutie financiara internationala in care Romania este parte, se adreseaza in primul rand sectorului privat, si, in masura in care exista interes din partea sectorului privat pentru a accesa resurse de la aceasta institutie, sprijinul autoritatilor este prezent. Cu siguranta, fondurile de la BERD pot fi folositoare dezvoltarii afacerilor private.

Sa nu uitam de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – o institutie financiara internationala impreuna cu care am dezvoltat un portofoliu semnificativ, in special cu proiecte care au o componenta sociala semnificativa. Desi spatiul fiscal va ramane in continuare foarte mic, ar fi bine sa se foloseasca intr-un grad cat mai mare imprumuturile contractate de la aceste institutii internationale.

Toate aceste fonduri care pot fi accesate de la institutiile financiare internationale nu sunt neaparat concurente cu fondurile stucturale si de coeziune, dar trebuie inteles un lucru: banii pe care ii putem imprumuta de la aceste institutii nu vor fi folositi eficient daca vom continua sa ii privim doar ca surse ieftine de finantare a deficitelor de trezorerie. IFI-urile nu sunt bancomate. Resursele lor sunt destinate dezvoltarii unor proiecte care genereaza valoare adaugata - locuri de munca, imbunatatirea standardului de viata, proiecte care urmeaza sa se sustina singure pe masura ce sunt realizate.

Daca incerci cu un singur instrument sa rezolvi doua probleme (investitii in proiecte de dezvoltare si finantare de deficite) apare o situatie de de ineficienta. In situatia asta ne aflam acum - platim comisioane de neutilizare, ridicam orizonturi de asteptare pe care nu le realizam, risipim si nu derulam proiectele pentru care au fost contractate imprumuturile.

Razvan Enache: Luati in calcul accesarea banilor de la FMI din acordul preventiv?

Claudiu Doltu: Nu, in acest moment nu ne gandim la utilizarea banilor care sunt accesibili prin actualul acord FMI. Acum, Romania nu are probleme de lichiditate si importanta acordului cu FMI merge dincolo de o rezerva financiara la care autoritatile ar putea sa apeleze in caz de mare necesitate.
Valoarea acordului cu FMI rezida in primul rand din faptul ca existenta lui semnaleaza permanent autoritatilor ca avem probleme structurale majore. Aceste probleme trebuie abordate si rezolvate in asa fel incat, pe viitor, Romania sa indeparteze cauzele care genereaza dificultati in ceea ce priveste echilibrul extern. Asta este principala semnificatie a acordului cu FMI. Existenta lui arata autoritatilor romane ca au probleme de rezolvat, un calendar asumat pentru rezolvarea lor si nu neaparat o lipsa de bani.

Razvan Enache: Credeti ca Romania se confrunta in actuala perioada cu iesiri de capital si daca da au fost acestea accelerate de tensiunile politice?

Claudiu Doltu: Este greu de masurat legatura dintre tensiunile de pe scena politica si miscarile de capital. Este mult prea devreme si nu exista date suficient de concludente in acest sens. Daca ne uitam la alte tari, precum Grecia sau Spania, vedem ca sume mari de bani pleaca din sistemele lor bancare si se indreapata spre zone considerate mai sigure precum Suedia, Danemarca, Marea Britanie. Romania nu este in aceasta situatie.

Razvan Enache: Credeti ca ratingul de tara este amenintat din cauza situatiei de pe scena politica?

Claudiu Doltu:
Nu neaparat ceea ce se intampla pe scena politica, ci incertitudinea care priveste posibilele evolutii viitoare.

Rating-ul de tara nu este amenintat neaparat de faptul ca se schimba un guvern, sau de faptul ca Parlamentul decide sa utilizeze procedurile care duc la suspendarea presedintelui. Sa ne intelegem, agentiile de rating au metodologii care surprind cu siguranta evolutiile politice, dar urmaresc, in primul rand, interpretarea unor variabile cuantificabile – volumul datoriei, fluxuri financiare, arierate, evolutia PIB, a salariilor. Trebuie spus ca in spatele cifrelor exista intotdeauna o viziune, iar agentiile de rating sunt intotdeauna interesate si de aceasta viziune.

Ce este in spatele fundamentarii cifrelor si cum vad autoritatile „ziua de maine”? In acest fel se proiecteaza si politica fiscala si deciziile care privesc restructurarea intreprinderilor de stat. De aici apar rezultatele sub forma colectarii veniturilor, a arieratelor, sau a comportamentului agentilor economici in privinta alocarii resurselor.

Daca deciziile si politicile guvernului nu sunt bine explicate pot aparea semne de intrebare pentru cei care incearca sa interpreteze posibilele evolutii ale unor indicatori. Nici proiectiile macroeconomice, nici politicile publice in domeniul sanatatii sau in domeniul educatiei nu se rezuma la exercitii strict contabile in care cifrele „se inchid” - veniturile trebuie sa fie egale cu cheltuielile sau nu mai mari decat un anumit nivel pentru a nu genera un deficit prea mare.

Daca autoritatile vor reusi, cat mai repede sau, poate dupa alegerile din toamna, sa arate clar incotro Romania urmeaza sa se indrepte in urmatorii ani, cu siguranta, chiar si pe fondul incertitudinii ridicate din Europa, care nu poate fi ignorata sau controlata, agentiile de rating ar putea evalua intr-un sens favorabil perspectivele Romaniei.

Razvan Enache: Recent, FMI a redus usor prognozele de crestere pentru 2012 si 2013 in ceea ce priveste economia mondiala. Credeti ca situatia macroeconomica s-a inrautatit in Romania in ultima perioada si riscam o revizuire in scadere a prognozei, dupa vizita care incepe peste o saptamana?

Claudiu Doltu: Trebuie inteles ca FMI evalueaza si pune impreuna ceea ce se intampla in diferite regiuni ale lumii – America de Nord, America Centrala si America de Sud, Asia, Pacific, Europa, Africa, etc. Reducerea prognozei cu siguranta reflecta incertitudinea crescuta din spatiul UE, in special din zona euro, nefiind exclus ca in acest an aici sa se inregistreze o usoara crestere economica negativa.

Sa nu uitam ca ponderea atribuita in economia mondiala a spatiului economic al UE este semnificativa. Sigur nu avem de ce sa fim foarte pesimisti in ce priveste evolutiile viitoare ale economiei romanesti, dar nici nu putem ignora faptul ca peste 70% din exporturile Romaniei merg spre spatiul Uniunii Europene. Ori, o reducere probabila a cresterii economice in spatiul euro, ne poate afecta.

Pe de alta parte, in Romania exista suficient de mult spatiu pentru cresterea cererii interne, mai ales daca sentimentul consumatorilor in Romania se imbunatateste si perceptia mediului de afaceri asupra unui viitor predictibil si stabil se materializeaza.

Ne putem astepta ca Romania sa-si mentina un ritm de crestere pozitiv si in crestere pentru anii urmatori. In acest moment, pentru anul 2012, autoritatile isi mentin prognoza initiala de crestere economica (1,5%).

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri