Aceasta se intampla in special datorita socului demografic survenit dupa 1966, cand sa adoptat celebrul decret ceausist de interzicere a avorturilor, ce a creat efecte notabile pentru un numar de ani, generand cateva cohorte de varsta sensibil mai mari numeric decat precedentele (sau cele care au urmat).

Din pacate insa, Romania nu reuseste sa capitalizeze acest bonus demografic temporar: acum, cand aceste generatii mari sunt in jurul varstei de 45 de ani, deci la potential productiv si de venituri maxim, noi ne confruntam cu problema unei rate scazute de ocupare si cu o disproportie vadita intre numarul de angajati si cel de pensionari. Cu alte cuvinte, tranzitia demografica spre o populatie imbatranita vine pe fondul unor deficiente structurale care, nerezolvate, duc inevitabil la deficite semnificative si efecte sociale si economice importante.
Pe termen lung, sistemul de pensii din Romania este sub presiune din multe directii.

Pentru a intelege mai bine efectele actualelor tendinte si a le analiza, propunem mai jos sapte scenarii privind situatia fondului public de pensii in urmatorii 30 de ani luand in considerare factorul demografic, piata muncii, evolutia economica si decizia politica: pastrarea status-quoului, aplicarea recomandarilor europene privind cresterea varstei de pensionare si o economisire mai intensa, politici populiste care fie cresc excesiv cheltuielile sau scad veniturile, fie blocarea sau anularea reformelor cheie privind pilonul II.

Toate acestea sunt rezumate in tabelul de mai jos. Primul scenariu presupune pastrarea legislatiei in forma actuala in ce priveste varsta de pensionare (65 ani pentru barbati si 63 pentru femei), modul de indexare a pensiei (luand in considerarea atat inflatia cat si cresterea salariului mediu brut in economie, cu tranzitie spre indexare exclusiv cu inflatia), alocarile in crestere catre pilonul II pana la 6% din salariul brut, nivelul actual al contributiilor. In acest scenariu, deficitul fondului de pensii va ajunge la aproximativ 2,5% din PIB in 2019, dupa care va intra pe o traiectorie descendenta. Nivelul pensiilor isi vor pastra puterea de cumparare, insa vor scadea ca procent din salariul mediu. Astfel, se estimeaza ca in 2031 sa reprezinte sub 25% din salariul mediu. In 2032, vor intra in plata pensiile din pilonul II, ceea ce va duce la o crestere a veniturilor din pensii cu circa o treime.

Masura optima pentru scaderea deficitului fondului de pensii este cresterea varstei de pensionare proportional cu cresterea sperantei de viata la 65 de ani (Scenariul 2). Este singurul scenariu in care fondul ajunge sa nu mai aiba deficite, in timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectata negativ.

Celelalte scenarii care ar duce la o scadere a deficitului sunt trecerea mai rapida la indexarea valorii pensiei cu inflatia (Scenariul 3) si nationalizarea sau plafonarea contributiilor la pilonul II (Scenariul 5), insa in niciunul din aceste scenarii fondul nu ajunge in echilibru, fiind in continuare nevoie de subventii de la bugetul de stat.

Citeste si:

In plus, atat grabirea adoptarii inflatiei in indexare cat si scenariile care modifica pilonul II duc la pensii mai mici pentru viitorii pensionari (ca rata de inlocuire a veniturilor) comparativ cu legislatia actuala. De exemplu, inghetarea contributiilor la pilonul II in 2013 va duce pentru pensionarii de dupa 2032 (primele generatii de decretei) la o scadere a pensiei cu circa 12%. Nationalizarea intregului pilon II, ar duce la o scadere a pensiei cu o treime fata de pensia obtinuta cu legislatia actuala.

Luand ca tinta de politica publica asigurarea pentru viitorii pensionari a unui nivel de venituri mai bun decat ce ar obtine prin legislatia actuala, am analizat alte doua scenarii: alocarea unei cote mai mari din contributii catre pilonul II (Scenariul 7) sau legarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie (Scenariul 4).

Ambele ipoteze produc un deficit suplimentar fata de pastrarea legislatiei actuale, insa cresterea contributiilor (pana la o cota de 10% din salariul brut) ar fi o alternativa mai realista deoarece ar duce la un deficit suplimentar de maxim 0,65% din PIB.

Scenariul dramatic consta in legarea punctului de pensie la 45% din valoare salariului mediu brut din economie ce ar duce la un deficit enorm de cca 8,5% din PIB in 2042 (Scenariul 4).

Orice masura care ar putea duce la scadere a veniturilor fondului de pensii trebuie facuta cu precautie.

Vrei o analiza completa despre pensiile romanilor? Descarca si citeste documentele adaugate acestui articol.