De altfel, vizita directorului general al FMI, Christine Lagarde, pare sa evidentieze si mai mult iminenta noului acord, dupa cum a spus chiar premierul Victor Ponta.

Ponta: Vizita directorului FMI nu este oficial legata de noul acord

Ponta: Vizita directorului FMI nu este oficial legata de noul acord

Totodata, o misiune a FMI vine la Bucuresti pe 17 iulie pentru discutii privind un nou acord de imprumut cu Romania, imediat dupa vizita directorului general al Fondului, Christine Lagarde, care se va afla in Romania in perioada 15-16 iulie.

O misiune FMI vine la Bucuresti imediat dupa vizita lui Lagarde cu un nou sef: Andrea Schaechter

O misiune FMI vine la Bucuresti imediat dupa vizita lui Lagarde cu...

Pe de alta parte, Ungaria se leapada de FMI si a cerut luni Fondului sa inchida biroul de la Budapesta.

Ungaria a cerut FMI sa inchida biroul de la Budapesta

Ungaria a cerut FMI sa inchida biroul de la Budapesta

Ce a castigat Romania de pe urma ultimelor 2 acorduri stand-by?

La capitolul plusuri si minusuri, parerile sunt impartite. Daca autoritatile si o parte importanta a economistilor sustin cu tarie ca stabilitatea macroeconomica a fost recastigata gratie relatiei cu institutiile financiare internationale, unii critici considera ca economia romaneasca nu a avut de castigat de pe urma ultimelor doua acorduri incheiate cu Fondul, Banca Mondiala si Comisia Europeana.

De altfel, economistul Florin Citu a inaintat o scrisoare deschisa sefului FMI in care ii cere ca institutia sa nu aprobe alt acord cu Romania.

Citu crede ca ruperea legaturii cu FMI este singura solutie ca Romania sa revina pe drumul cresterii economice, in conditiile in care, "din 2009, relatia cu FMI nu a fost una sanatoasa pentru economie sau cetateni".

"Majoritatea solutiilor, cu exceptia cresterii TVA si a management-ului privat la companiile detinute e stat ar fi sustinut cresterea economica. Din nefericire, exact aceste solutii au fost amanate de clasa politica din Romania. Mai mult, amanarea acestor reforme economice a fost avizata la fiecare misiune a FMI, care a dat note de trecere dupa fiecare vizita trimestriala", afirma Citu in scrisoarea deschisa adresata lui Lagarde.

Economistul critica FMI pentru ca a stat si a privit in timp ce soldul arieratelor s-a dublat fata de 2008, companiile de stat care trebuiau privatizate au continuat sa atarne greu la buget, tinta de inflatie a fost ratata in fiecare an, salariile bugetarilor au fost reduse au fost taiate doar pentru 6 luni si apoi majorate sau pentru ca estimarile cu privire la economia romaneasca au fost prea optimiste in fiecare an incepand cu 2009.

"Cand tragem luni, acesti 4 ani de <reforme> au lasat economia romaneasca intr-o forma mai proasta decat era in 2008: cu un PIB potential semnificativ mai redus, o datorie publica de aproape patru ori mai mare, somaj in crestere, un stoc de arierate care aproape s-au dublat fata de 2008, lipsa progreselor la capitolul privatizari, salariile bugetarilor la 7,4% din PIB, mai mult decat in 2008 cand cresterea economica depasea 5%, cheltuielile curente la cel mai ridicat nivel din 1989 incoace ca procent din totalul cheltuielilor si, bineinteles, inflatia", a enumerat Florin Citu seria de motive pentru care Romania nu a avut nimic de castigat de pe urma FMI.

Este nevoie ca FMI sa abordeze o noua paradigma de crestere?

Dupa cum a observat analistul Lucian Isar, reprezentantii FMI si-au nuantat discursul de multa vreme si nu mai sustin valentele austeritatii.

Citeste si:

De fapt, Fondul Monetar International a recunoscut, intr-un raport intern, ca a facut greseli majore in ultimii trei ani in ceea ce priveste gestionarea acordului de finantare externa incheiat cu Grecia, subestimand semnificativ impactul masurilor de austeritate asupra economiei.

Acum, directoarea FMI, Christine Lagarde, este la Bucuresti tocmai pentru a discuta despre o noua paradigma de crestere prin care FMI va incerca sa revigoreze economia romaneasca.

"Asa numita stabilitate macroeconomica realizata pe fondul prelungirii stagnarii economice nu este decat o forma de staza si nu expresia unui organism economic sanatos. In cazul Romaniei, noul acord probabil va incerca sa scoata economia din stagnare prin stimularea economiei cu resurse generate din restructurarea companiilor de stat", este de parere Lucian Isar (foto).

El este convins ca Romania are in continuare "un potential de crestere in jurul a 4% pe an si poate genera interes investitional cu doar citeva modificari in zona de diminuare a capturii statului".

Este relatia cu FMI un stigmat sau din contra?

In mod normal si dupa cum ne-a dovedit istoria in repetate randuri, tarile care bateau la poarta FMI aveau in general mari probleme economice si, in consecinta, incheierea unor acorduri cu Fondul avea o conotatie negativa, intrucat FMI este o institutie conceputa sa acorde finantare in conditii extraordinare, in situatii de urgenta.

Potrivit economistului Adrian Mitroi, FMI are avantajul de a pune bine in practica mecanismul de palnie, adica de a colecta bani din diferite colturi ale lumii, de la tari fara probleme financiare, si a le directiona ulterior catre acele economii afectate de crize de lichiditati.

Insa, in cazul Romaniei, Mitroi spune ca aceasta combinatie inedita, de FMI si piete financiare, este un "benigna" si acest tip de finantare institutionale este "o forma neconventionala de expasiune economica".

Mai mult, un acrod cu FMI beneficiaza de puterea exemplului, pentru ca este un mesaj bun pentru investitori si agentiile de rating.