Raymond Breden, presedinte al Camerei de Comert Britanico-Romane, considera ca sistemul fiscal dintr-o anumita tara nu afecteaza decisiv comportamentul investitorilor. Investitorii se uita in primul rand la infrastructura si la pretul fortei de munca, iar Romania are unul dintre cele mai proaste sisteme de autostrazi, apreciaza Breden.

Introducerea cotei unice si, mai recent, modificarile aduse Codului Fiscal au impartit mediul financiar si cel de afaceri in doua tabere. Una dintre ele sustine ca ajustarile aduse la Codul Fiscal sunt menite sa "rotunjeasca" veniturile bugetare si sa impulsioneze mediul de afaceri, in timp ce o a doua tabara considera ca eliminarea unor facilitati fiscale, majorarea accizelor si introducerea cotei unice vor duce la indepartarea investitorilor.

Recent, Raymond Breden, co-presedinte al Consiliului Director al Camerei de Comert Britanico-Romane si specialist in politici fiscale al KPMG, a lansat o teorie care nu se plaseaza in nici una dintre cele doua categorii mai sus amintite. "In cei 31 de ani de experienta in domeniu am invatat ca sistemul fiscal dintr-o anumita tara nu afecteaza decisiv comportamentul potentialilor investitori", spunea Breden la un seminar organizat de Financial Times in colaborare cu BCR. Potrivit acestuia, doar o rata de impozitare situata la extreme ar putea afecta ireversibil atitudinea investitionala a oamenilor de afaceri. Astfel, Breden pune pe primul plan starea infrastructurii, costul fortei de munca si proximitatea materiei prime.

Autostrazile, mai importante decat facilitatile fiscale

Investitorii se uita in primul rand la infrastructura si la pretul fortei de munca, iar Romania are unul dintre cele mai proaste sisteme de autostrazi din Europa, apreciaza Breden. Dupa Polonia, Romania este tara cu cea mai mare suprafata, traversarea in conditii optime a celor 1200 de kilometri fiind un argument esential pentru atragerea investitorilor straini. "Cunosc oameni de afaceri care au renuntat la ideea de a mai investi in Romania tocmai datorita infrastructurii precare", a declarat Breden.

Cu putin peste 200 de kilometri de autostrada construiti, Romania ocupa unul dintre ultimele locuri din Europa in aceasta privinta. Desi toate guvernele au promis constructia unor drumuri europene, realitatea este ca media anuala a kilometrilor de autostrada construiti din 1990 este de nici 10km/an sau putin peste 2 km pe guvernare. In tot acest timp Ungaria, Cehia, Polonia au construit sute, chiar mii de kilometri de autostrada, de cele mai multe ori chiar cu bani veniti din afara tarii. Totusi, proiecte nu lipsesc. O "raza de lumina" a adus fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, care promitea 1200 de kilometri de autostrada pana in 2012.

"Vom avea in diferite stadii de executie circa 380 de kilometri de autostrada in 2006, 540 de kilometri in 2007 si peste 800 de kilometri in 2008", a precizat fostul ministru. El a declarat ca in 2007 vor incepe lucrarile si la centurile de la Arad, Timisoara si lucrarile pe tronsonul Cernavoda - Constanta de pe Coridorul IV Pan-European. Pe sectorul Deva-Orastie, de pe acelasi coridor IV, lucrarile vor incepe la sfarsitul acestui an, iar in 2007 sau 2008 la tronsonul Nadlac-Arad. Romania va incepe in acest an lucrarile la autostrada Bucuresti-Brasov, in valoare de 1,6 miliarde de euro, din surse bugetare. In aceeasi ordine de idei, Guvernul a marit deficitul bugetar pana la 2,5% cu precizarea ca banii vor fi folositi integral pentru proiecte de infrastructura.

Salarii ca-n est, energie mai scumpa decat in Italia

Forta de munca si pretul utilitatilor sunt alti doi factori care contribuie decisiv la formarea unei atitudini pozitive a investitorilor fata de Romania. Daca in privinta costului fortei de munca stam bine, in privinta pretului utilitatilor ne aflam in "topul" european.

Citeste si:

Romania si Bulgaria sunt extrem de atragatoare in privinta costului fortei de munca, un factor determinant pentru investitii, avand in vedere ca 38% dintre oamenii de afaceri italieni isi relocheaza activitatile din cauza costurilor ridicate din Italia, potrivit unui studiu al asociatiei italiene Assocamerestero a camerelor de comert. Astfel, salariul unui muncitor calificat din Romania este de 250 de euro, iar in Bulgaria de 350 de euro, in comparatie cu 2.150 de euro in Italia. Un manager cu functii executive medii primeste in Bulgaria 375 de euro, iar in Romania 600 de euro.

Astfel de functii sunt retribuite in China cu 443 de euro. In schimb, un muncitor calificat primeste in Germania 3.375 de euro, in timp ce un director cu atributii medii castiga 3.618 euro in Franta si 4.200 de euro in Italia.

Un alt factor important pentru intreprinderi este costul electricitatii, care variaza in Bulgaria intre 0,027 de euro pe kW/ora si 0,070 euro pe kW/ora. In Slovacia acest cost este de 0,090 euro, iar in Romania de 0,15 euro pe kW/ora. Preturi apropiate pot fi intalnite in Olanda si Spania, in timp ce nivelul cel mai ridicat al costului energiei este consemnat in Marea Britanie si Germania, de 0,17 euro pe kW/ora, respectiv 0,12 euro pe kW/ora. In Italia, costul energiei este de 0,11 euro pe kW/ora pentru utilizatorii de electricitate de tensiune medie, in timp ce electricitatea de tensiune inalta costa 0,09 euro pe kW/ora.

In Statele Unite, electricitatea costa 0,370 de euro pe kW/ora. In privinta convorbirilor de telefonie fixa, studiul remarca faptul ca pretul acestora este mai scazut pe pietele caracterizate de o concurenta puternica. Spre exemplu, o convorbire efectuata din Elvetia catre Italia costa, in medie, 0,08 euro, in vreme ce una din Spania catre aceeasi tara costa 0,18 euro. Pe de alta parte, in Statele Unite este practicat un tarif standard de 33 de euro pe luna pentru un numar nelimitat de convorbiri.

Efect nul

"Sistemul fiscal in Romania nu este nici mai bun nici mai rau decat in tarile membre ale Uniunii Europene", a declarat Breden. Potrivit acestuia, introducerea cotei unice nu a avut nici un efect, pozitiv sau negativ, asupra volumul de investitii concentrat in Romania. "Impozitul de 16% nu a dus la cresterea investitiilor. Romania nu a facut nimic in plus fata de vecini. Pe de alta parte nu imi aduc aminte de vreun investitor care sa spuna: nu vin in Romania din cauza cotei unice", considera oficialul KPMG.

Europa nu are impuneri in privinta impozitelor

Unul dintre principalele argumente aduse de autoritati pentru a sustine modificarile aduse Codului Fiscal este "armonizarea cu legislatia europeana". Totusi, cu exceptia sistemului informatic de colectare a TVA, Europa pare sa nu se amestece in politica fiscala a Romaniei. Uniunea Europeana nu poate sa critice politica fiscala adoptata de o anumita tara, considera Onno Simons, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Potrivit oficialului european, organismul pe care il reprezinta nu se amesteca in stabilirea impozitelor.

In aceeasi ordine de idei, Gilda Lazar, director Corporate Affairs al JTI International, declara recent ca unele masuri ale Ministerului Finantelor sunt "improprii". "Acciza minima nu este obligatorie si nu o cere nimeni. Uniunea Europeana nu ne obliga sa aplicam anumite reglementari. Acesta este un avantaj creat pentru o anumita adresa", a aratat Lazar.