"In urma crizei mondiale, economia romaneasca a corectat in mare parte dezechilibrele interne si externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenta a stagnat si infrastructura publica precara s-a dovedit a fi o piedica principala pentru o traiectorie de crestere mai puternica. In acelasi timp, Romania se mentine vulnerabila la socuri externe, iar remedierea bilanturilor nu este inca finalizata. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu masuri de eficientizare a cheltuielilor publice – in mod special accelerarea absorbtiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice – de revigorare a reformelor ce treneaza in sectorul intreprinderilor ce stat si rezolvarea mostenirilor lasate de criza in sectorul financiar", se arata intr-o declaratie a misiunii FMI privind consultarile periodice potrivit articolulului IV din statutul institutiei.

Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultarilor periodice, de regula anuale, in contextual unei solicitari de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discutiilor programelor aflate sub monitorizarea expertilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de catre experti a evolutiilor economice. Intr-o declaratie separata transmisa de FMI dupa misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune ca, in pofida progreselor importante inregistrate, unele subiecte raman deschise si discutiile vor continua de la sediile FMI si Comisiei Europene in saptamanile urmatoare.

Premierul Victor Ponta a anuntat luni ca Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI si CE in actuala misiune de evaluare, cele doua institutii cerand cresterea abrupta a pretului la gaze pentru populatie si CET-uri din aprilie si restructurarea masiva a companiilor energetice Hunedoara si Oltenia. Ponta a precizat ca, in aceste conditii, nu va fi semnata o scrisoare de intentie si ca discutiile pe aceste doua puncte de divergenta, anuntate anterior de Mediafax, vor continua in aprilie, acordul ramanand insa in vigoare.

Expertii FMI noteaza, in declaratia pribind consultarile pe baza articolului IV, ca PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de crestere se consolideaza. Consumul privat si exporturile puternice au sustinut relansarea economica anul trecut, investitiile ramanand in acest timp modeste. Expertii anticipeaza o crestere reala a PIB de 2,7% in anul 2015 si de 2,9% in 2016. Principala forta motrice a acestei cresteri se preconizeaza a fi consolidarea consumului privat – pe fondul unei cresteri puternice a salariului real, al preturilor scazute la petrol si al unor rate ale dobanzii ce au atins niveluri minime record. Pe masura ce cresterea interna se intareste, deficitul de cont curent este prognozat a se mari putin in acest an. Este probabil ca inflatia scazuta importata si un output gap ce se mentine in domeniul negativ sa pastreze inflatia considerabil sub tinta vizata in cea mai mare parte a anului 2015.

Riscurile aferente prognozei sunt mai degraba ca aceasta sa fie prea pozitiva. O volatilitate reinnoita pe piata financiara mondiala sau in zona euro, precum si o perioada prelungita de crestere lenta si inflatie scazuta in zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei romanesti. Datorita comertului si legaturilor financiare relativ limitate cu Rusia si Ucraina, efectele directe generate de evolutiile geopolitice ar trebui sa fie insa gestionabile. Pe plan intern, in absenta reformelor atat de necesare, continuarea unei absorbtii slabe de fonduri UE ar intarzia modernizarea atat de necesara a infrastructurii, noteaza expertii FMI.

Cresterea economica potentiala, proiectata la 3% pe termen mediu

Cresterea economica potentiala este proiectata in prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimeaza ca impulsionarea substantiala a absorbtiei de fonduri UE, conducand la o infrastructura de densitate mai mare si de calitate mai buna ar putea majora aceasta crestere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu.
Romania a continuat sa isi reduca vulnerabilitatile fiscale. In ultimii sase ani Romania s-a bazat in principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB in anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale in termeni structurali. Tinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la asezarea datoriei publice pe o traiectorie descendenta si la intarirea rezistentei finantelor publice. Pe mai departe, politica fiscala va fi ancorata de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

FMI arata ca se acumuleaza insa presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru solutionarea deficitului tot mai mare de infrastructura se impun investitii publice mai eficiente, determinate de o absorbtie mai mare de fonduri UE. In pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte tari similare ei, densitatea infrastructurii din Romania este relativ scazuta, in timp ce calitatea acesteia este perceputa ca fiind cea mai slaba din UE, reflectand o irosire a resurselor cheltuite si o planificare precara pe termen mediu, in pofida unor eforturi ce au fost realizate in scopul mai bune prioritizari a proiectelor.

Totodata, autoritatile isi propun ca in anii ce urmeaza sa majoreze in mod permanent cheltuielile dedicate armatei si se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de imbatranirea populatiei precum si cu obligatiile contingente generate de hotararile judecatoresti referitoare la despagubiri aferente restituirii proprietatilor si la alte plati.
Deci, reformele structurale fiscale vor fi esentiale pentru consolidarea ajustarii fiscale. In mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potential in ciuda unor eforturi de imbunatatire a administrarii fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai buna gestionare si planificare a cheltuielilor publice si o mai buna administrare a proiectelor, in vederea eficientizarii si sustinerii unei deplasari in cadrul resurselor bugetare catre proiectele finantate din fonduri UE. In acelasi timp, continuarea reformelor in domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sanatatii. Pana cand aceste reforme vor produce rezultate, nu exista spatiu pentru reducerea cotelor de impozitare decat daca astfel de masuri sunt integral compensate prin alte masuri fiscale.

Misiunea sustine adoptarea in continuare de pasi de relaxare in contextul unor anticipatii inflationiste din ce in ce mai scazute, al unor preturi la petrol puternic scazute, al unui output gap persistent negativ si al relaxarii monetare a BCE. Misiunea mai recomanda de asemenea o tranzitie a conduitei de politica monetara catre un regim mai integral de tintire a inflatiei prin reducerea rolului cursului de schimb in cadrul de politici si continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobanzii. Aceasta ar putea contribui la intarirea claritatii semnalelor de politica monetara si a canalului de transmitere.

Citeste si:

Cursul de schimb este in prezent in concordanta cu principiile fundamentale pe termen lung. Totodata, acoperirea rezervelor este in general adecvata conform celor mai multe unitati de masurare a gradului de adecvare a rezervelor. Pe mai departe, misiunea recomanda limitarea interventiilor pe piata valutara menite sa calmeze excesul de volatilitate si mentinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderata de rezerve in vederea reducerii continue a riscurilor externe.

Progresele amestecate in domeniul reformelor structurale obstructioneaza perspectivele de crestere pe termen mediu ale Romaniei. Prevalenta intreprinderilor de stat (IS) ineficiente in sectoarele de transporturi si energie au impiedicat prestarea unor servicii publice de calitate mai buna si modernizarea infrastructurii. Desi arieratele IS au fost substantial reduse (cu aproximativ 1½ procente dinPIB de la finele anului 2012) si situatia financiara a unora dintre IS mari s-a imbunatatit in ultima vreme, slabiciunea financiara a altora continua sa reprezinte o povara pentru bugetul statului, fie in mod direct prin transferuri, fie in mod indirect, prin venituri nerealizate.

O mai buna guvernanta corporativa a IS, concept ce inca mai trebuie sa fie adoptat pe deplin si care a suferit o inrautatire mai ales in anul 2014, ar imbunatati performantele IS si serviciile pe care acestea le presteaza publicului. In continuare, pentru a recladi credibilitatea reformelor, se impune implementarea cu strictete a principiilor de buna guvernanta, sustinute de un cadru legal mai puternic si de un mecanism eficient de asigurare a aplicarii cadrului legal. Imbunatatirea eficientei in functionare a multor mari va presupune restructurarea agresiva si, in unele cazuri, lichidarea. Implicarea sectorului privat prin detinerea de pachete minoritare sau majoritare de actiuni constituie de asemenea un instrument util prin care se poate aduce expertiza si finantare s prin care se poate spori si transparenta. Ofertele publice initiale de succes la trei companii energetice mari arata calea de urmat pentru un rol mai puternic pe care trebuie sa il joace capitalul privat in viitor. Sectorul de transporturi insa trebuie sa recupereze rapida intarzierea fata de aceste evolutii.
Romania trebuie de asemenea sa construiasca pe progresele inregistrate in imbunatatirea politicii de preturi in sectorul energetic. Dereglementarea pietei gazelor si electricitatii pentru consumatorii industriali reprezinta o realizare majora. Aceasta ar trebui urmata de reinceperea procesului de dereglementare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici, asigurand in acelasi timp sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.

Impulsionarea perspectivelor de crestere pe termen mediu mai presupune si continuarea eforturilor de incurajare a unei mai mari participari pe piata muncii. Accentul ar trebui pus pe tineri, pe cei cu calificare slaba si pe femei, categorii in randul carora participarea pe piata formala a muncii este mult sub nivelul mediei UE. Printre masurile recomandate se numara implementarea noilor programe de pregatire vocationala, mentinerea competitivitatii salariale pentru cei cu salarii mici prin intermediul unor majorari moderate ale salariului minim si prin reducerea in continuare a taxarii muncii pentru categoriile cu venituri mici prin masuri tintite, finantate preferabil prin masuri de largire a bazei. Sectorul bancar continua sa mentina rezerve suficiente de capital, de lichiditate si de provizionare si calitatea activelor s-a imbunatatit. Ca urmare a unui plan de actiune cuprinzator al BNR, imprumuturile neperformante au fost reduse in anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul imprumuturilor dar procesul de reparare a bilanturilor bancilor nu este inca finalizat. Bancile au eliminat de asemenea ecartul de provizionare, ajungand cu acoperirea la un nivel prudent. Testele de stress ale BNR arata ca gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista in general la scenarii grave, dar in cateva banci este necesar capital aditional. Presiunile determinate de aprecierea francului elvetian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, data fiind ponderea redusa a imprumuturilor in franci elvetieni. Misiunea a incurajat restructurarea voluntara bilaterala, cu luarea in considerare a capacitatea de rambursare a imprumutului de catre debitor.

Reintinerirea intermedierii financiare continua sa ramana o provocare. Procesul de deleveraging din partea bancilor straine (scaderea investitiilor) a incetinit dar conjugat cu alti factori pe parte de oferta a tinut pe loc relansarea cresterii creditului. Pe partea cererii, penuria de imprumuturi bancabile si gradul relativ mare de indatorare al IMM-urilor au contribuit la cresterea negativa a creditului de la mijlocul anului 2013. Asigurarea posibilitatilor de finantare bancara pe termen lung – inclusiv prin adoptarea legii obligatiunilor garantate - si consolidarea instrumentelor de sprijin existente pentru creditarea IMM-urilor ar favoriza intermedierea, in asociere cu rate ale dobanzilor situate la minime record si cu redresarea permanenta a economiei.

Romania se gaseste in procesul de modernizarea a regimului insolventei dar inca nu exista toate elementele care sa asigure eficacitatea acestuia. Noua lege a insolventei companiilor inca mai trebuie testata. Inainte de adoptarea unei nou legi a insolventei persoanelor fizice trebuie realizata o analiza de impact si o consultare cu toate partile implicate si trebuie creat tot suportul institutional necesar. Aceasta ar asigura o implementare adecvata a noului cadru si ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fara a periclita cultura de onorare a platilor, mai noteaza FMI.

Sectorul financiar nebancar si supraveghetorul acestuia se confrunta cu provocari majore. Exista o initiativa de eliminare a barierelor din calea dezvoltarii pietei de capital, legea revizuita a pietei de capital nefiind inca adoptata. Totodata, piata asigurarilor este tulburata de probleme de insolventa si de slabe practici de activitate ce trebuie abordate cu fermitate de autoritatea de supraveghere in domeniu, se mai spune in declaratia FMI privind consultarile pe baza articolului IV.
Opiniile exprimate in declaratie sunt cele ale expertilor FMI, nereprezentand neaparat pozitia Comitetului Director al FMI. Pe baza constatarilor preliminare ale misiunii, expertii vor elabora un raport care, conditionat de aprobarea conducerii, va fi prezentat Comitetului Director al FMI spre discutii si adoptarea unei decizii.