Conduceti un departament nou infiintat in Banca Nationala a Romaniei (BNR), despre care nu stim mai nimic.

Este o structura care a aparut de la 1 ianuarie 2005, numita Departamentul de stabilitate financiara. Este un departament nou infiintat, nu a existat in banca centrala pina in momentul acesta. El raspunde cerintelor Uniunii Europene, dar si ale Bancii Reglementelor Internationale. Combina functia de supraveghere pe care banca centrala o are fata de institutiile de credit cu ceea ce reprezinta baza acordurilor care exista si la ora actuala intre banca centrala si arbitrii pietei de capital si ai asigurarilor, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. In baza acelor acorduri avem un schimb necesar de informatii cu privire la miscarile pietelor.

Deci ce o sa faca un asemenea departament?

Monitorizeaza toata piata financiara si, in urma monitorizarii, informeaza publicul. Iar in masura in care trebuie sa intervina cu masuri de corectie, o va face.

Ca si cetatean obisnuit, am motive sa ma bucur ca va preocupa stabilitatea financiara?

Nu sinteti singurii preocupati de ce se intimpla cu banii dumneavoastra. Pina in acest moment, bancile centrale s-au ocupat, ca si in Romania, exclusiv de banci, de institutiile de credit. S-a constatat ca fondurile financiare se disperseaza pe citeva piete si se influenteaza reciproc. Sanatatea financiara poate fi influentata pentru ca, iata, multe banci din Romania au intrat in sistemul de asigurari, de pilda. E de datoria noastra sa ne asiguram ca avem mecanismele cu care sa se intervina pentru evitarea, atenuarea sau rezolvarea crizelor.

Va fi o institutie asemanatoare institutiei britanice de supraveghere a pietei financiare, unde toate informatiile se vor conecta intr-un singur loc?

Intr-un sens limitat, noi nu ne ocupam de supraveghere. Vom colecta informatii despre piete. Toate bancile centrale sint insa responsabile pentru circulatia monetara pe piata. Si atunci trebuie sa stii ce se intimpla in alte domenii. In Marea Britanie exista o singura institutie care supravegheaza tot sistemul financiar. Toate bancile centrale sint insa responsabile pentru circulatia monetara pe piata. Si atunci trebuie sa stii ce se intimpla in alte domenii.

Sinteti foarte increzator in stabilitatea financiara a sistemului bancar. Mai mult, spuneti ca mult discutatul deficit de cont curent nu pune probleme economiei.

Da, pentru ca este finantat dintr-o sursa sanatoasa, de intrari pe baza de investitii straine de capital.

Cit de mari au fost acestea?

Estimarile merg spre trei miliarde de euro. O sa vedeti, in scurt timp, niste rezultate putin diferite ale anchetei pe care banca centrala impreuna cu Institutul de Statistica au desfasurat-o in domeniul investitorilor straini.

Pe ce perioada a fost facuta ancheta?

S-a desfasurat pe tot parcursul anului 2004, pentru exercitiul financiar al anului 2003.

In ce a constat?

Am cerut sa ne spuna investitorii in ce au investit, unde si citi bani au investit. Au fost colectate informatii de la un numar de operatori economici care acopera cam 92a din volumul investitiilor straine din Romania. Rezultatele ne-au condus la concluzia ca, in anul 2003, fata de cifrele pe care le stiam noi, despre investitiile straine in Romania, acestea sint mai mari cu 300 milioane de euro. Acum avem exercitiul pe anul trecut si eu cred ca pe 2004 vom depasi actuala prognoza de 3 miliarde euro in ce priveste intrarile de investitii straine, inclusiv profit reinvestit si preluarea pachetului majoritar al Petrom. Sigur ca poate sa reprezinte anul de virf pe ceea ce a avut Romania de privatizat solid. Si in 2005 se vor privatiza Distrigaz-urile si companiile de distributie a electricitatii. Urmeaza CEC-ul si finalizarea privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR).

Anul acesta va fi reluata privatizarea BCR. In ce consta ea?

Avem un termen pentru a desfasura procedurile. Daca ma intrebati daca banii vor intra pina la sfirsitul acestui an, nu pot sa stiu, s-ar putea ca ei sa intre in 2006.

De ce nu listam pe bursa BCR-ul?

Este o optiune a actionarului principal.

Citeste si:

Care actionar este statul.

Eu, personal, am spus inca din 2002 sa listam pe Bursa BCR-ul, dar la acea data a fost ignorata. Am si lucrat cu doua banci de investitii care sa pregateasca listarea si si-au facut treaba.

Nu considerati ca ar trebui sa se faca o discutie publica daca este cazul sa renuntam la singura banca de economii, model european de altfel, si preferam un sistem bancar dominat exclusiv de banci comerciale?

Cine spunea ca o banca de economii nu poate sa fie o banca privata? Exista interese marcate prin participatie la capital si din partea bancilor de economii, care sint entitati publice. Strategia revine proprietarului, care este Ministerul Finantelor. Ce vrea sa vinda aia vinde si scrie asta in caietul de sarcini.

Bancii Nationale ii este indiferent?

Nu e vorba de indiferenta, dar nu este competenta bancii centrale.

Exista posibilitatea ca investitorii institutionali romani sa cumpere CEC-ul? Ce intelegeti prin investitori institutionali romani?

Ati vazut? Deci nu-i avem. Avem ceva, niste fonduri de investitii private, SIF-urile. Dar ele trebuie sa parcurga un proces de consolidare, trebuie sa se aseze mai bine in piata si asta se va intimpla, probabil, cind isi vor restringe portofoliile.

Cine da tonul pietei valutare si se intareste leul?

Clientii. Deocamdata e o piata nedezvoltata, actorii solisti sint bancile. Problema e ca excesul de lichiditate pe care bancile il pun pe piata interbancara ar putea fi canalizat spre finantarea investitiilor. Dar bancile dau credite pentru investitii pe meritul proiectului.

FMI si cei de la agentiile de rating presupun ca BNR va aplica masuri care ar putea tempera iesirea masiva a banilor din tara. Care vor fi acestea?

De buna seama, banca centrala se va gindi sa introduca unele masuri care sa descurajeze volatilitatea pietelor. Adica se va gindi la unele masuri calibrate in asa fel incit sa nu descurajeze intrarea de capital, dar sa nu incurajeze iesirea de capital inainte de termen. Avem aceasta preocupare si este de inteles, exemplele asiatice sint inca vii in memoria pietelor financiare.

Ce se va intimpla in aprilie?

Se va intimpla ceea ce cred ca multi romani vor sa li se-ntimple. Sa aiba posibilitatea de a-si plasa banii in banci sau in actiuni in afara Romaniei. Pot sa-si deschida conturi la Londra sau in Elvetia. Liberalizarea contului de capital este biunivoca: ei vin sa plaseze banii in conturi in lei, romanii vor avea libertatea sa-si puna banii la o banca britanica sau elvetiana, daca asa vor.

Pina acum se duceau cu banii in sacosa, nu se putea direct.

Se mai putea, dar asta inseamna ca ai un sistem bancar in care trebuie sa ai incredere. Si bancile romanesti trebuie privite cu aceeasi incredere ca si cele elvetiene. Important e ca acesti bani care vin in Romania sa fie pusi la munca la noi in tara, si asta e treaba bancilor comerciale si a clientilor lor. Intra valuta care se depoziteaza in Romania, dar un euro din Romania va primi aceeasi dobinda ca in Austria.

Dar daca-l plaseaza in lei?

Ati pus punctul pe i. Daca strainii schimba valuta in lei si plaseaza banii apoi in banci, atunci vom avea o oferta de creditare in lei mai mare. Si imbunatatim astfel raportul dintre creditarea in lei si cea in valuta.

Cine o sa ia credit in lei daca e mai avantajos in dolari?

Am observat ca, de pe la jumatatea anului trecut, tendinta dobinzilor la leu este descrescatoare. Evident, daca nu exista factori perturbatori de tipul inflatiei. Piata va fi mai abundenta in lei, atunci costul creditului in lei va deveni mai ieftin.