Dintre romanii intervievati, 41% considera ca regimul comunist a avut la baza o idee buna, dar prost aplicata, 34% cred ca s-a bazat pe o idee proasta si 12% apreciaza comunismul ca pe o idee buna si bine aplicata. Analiza datelor de sondaj ofera trei tipuri de explicatii pentru perceptia pozitiva asupra comunismului in randul romanilor: economica, ideologica si experientiala.

In ceea ce priveste explicatia economica, profilul celor care cred in viabilitatea comunismului se inscrie in urmatoarele coordonate: persoane peste 55 de ani sau respondenti cu maximum opt clase, venituri sub patru milioane de lei vechi (ocupatii cu status scazut muncitori, zilieri), fara relatii utile. Ei provin preponderent din Moldova si Muntenia, din gospodarii sarace din mediul rural, informeaza NewsIn.

"Sintetizand, putem spune ca persoanele cu resurse mai scazute in prezent (venituri, avere, relatii, etc.) si care au avut de pierdut, relativ dar si absolut, in urma caderii comunismului considera intr-o masura mai mare ca acesta a fost o idee buna, bine aplicata", sustin expertii Fundatiei pentru o Societate Deschisa. Ei apreciaza ca la polul opus sunt cei care aveau resurse mai mari in perioada comunista sau care au reusit sa se adapteze mai bine societatii actuale, avand in prezent resurse mai mari. Toti acestia sunt mai degraba de parere ca oranduirea comunista nu a fost o idee buna.

Referitor la explicatia ideologica, potrivit concluziilor barometrului, cei care considera comunismul o idee buna sunt mai degraba pentru egalitate sociala, diferente mai mici intre venituri, proprietate de stat, o responsabilitate mai mare a statului, evalueaza negativ competitia, considera ca oamenii se pot imbogati mai degraba pe seama altora.

Explicatia experientiala arata ca persoanele care au avut de suferit (direct sau indirect) de pe urma comunismului tind sa aiba o evaluare negativa a acestuia. Potrivit concluziilor barometrului, la polul opus sunt cei care nu au suferit sub aspect politic si care considera comunismul ca fiind un fenomen "relativ mai pozitiv".

Jumatate dintre respondentii Barometrului considera ca este o necesara o lege a lustratiei care sa blocheze accesul la functii publice pentru fostii lideri ai partidului comunist, in timp ce doar 22% considera ca o astfel de lege nu este necesara (restul de 28% nu au o opinie formata). Ponderea respondentilor care considera necesara legea lustratiei creste la 58% in randul celor care cred despre comunism ca a fost o idee proasta. Chiar si dintre cei care cred ca a fost o idee buna si bine aplicata, un procent insemnat (41%) sunt de acord cu necesitatea legii lustratiei.

Citeste si:

Ponderea celor care au suferit personal sub aspect politic de pe urma comunismului este de 6% raportat la total populatie adulta actuala, respectiv de 8% raportat doar la cei care in prezent au peste 34 de ani (in 1989 aveau 18 ani sau mai mult). Prin largirea cadrului de referinta (incluzand si familia), ponderea celor care au avut un contact, direct sau indirect, cu o forma de suferinta sub aspect politic creste la 12% din total populatie actuala (14% daca varsta respondentului este peste 34 de ani). Circa 9% dintre respondentii care in 1989 aveau 18 ani declara ca in familie sau printre rudele apropiate a fost o persoana care a avut cel putin o problema de persecutie politica. Aproximativ 6% au avut doar un tip de problema, iar 3% doua sau mai multe tipuri.

"Daca ne raportam la oricare dintre indicatorii anteriori, ajungem la aproximativ 14% dintre respondenti aflati in categoria celor care au avut de suferit in vreun fel de pe urma comunismului sub aspect politic, direct sau indirect, sau au fost persecutati sub diferite invinuiri (personala sau a unei rude)", mai informeaza comunicatul Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

Formele de persecutie politica pot fi grupate in trei mari categorii: deposedarea de proprietati (pamant, locuinta), privare de libertate (arestare, inchisoare, lucru la Canal, domiciliu fortat), privare de anumite drepturi (acces la scoala, promovare profesionala). in fiecare din aceste categorii se regaseste aproximativ 3% din total populatie.

"Daca ii luam in calcul doar pe cei care au peste 34 de ani, procentul creste la aproximativ 4%", arata autorii Barometrului. Dintre toate acestea, deposedarea de pamant a atins cel mai mare numar de persoane, fie ca este vorba de o suferinta personala sau a unui membru al familiei. Cele mai frecvente invinuiri aduse acestor persoane au fost in ordine: chiabur (5%), origine sociala nesanatoasa si dusman al poporului sau de clasa, fiecare cu cate 2%.

Cercetarea Fundatiei pentru o Societate Deschisa se fundamenteaza pe un sondaj de opinie realizat in perioada 7-19 octombrie, pe un esantion de 1.975 de persoane in varsta de 18 ani si peste, reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare tolerata de 2,3%. Culegerea si introducerea datelor a fost asigurata de The Gallup Organization Romania. Selectia respondentilor a fost facuta pe baza listelor electorale, asigurand astfel consultarea populatiei inclusiv din zonele rurale marginase.