Agenda publica a romanilor si europenilor este dominata de problemele economice, insa in timp ce romanii sunt preocupati de mersul economiei, salariile mici si preturile mari, europenii pun accent pe somaj, imigratie si terorism, indica Eurobarometrul 66.
In UE27 tematica economica este predominanta, dar diferenta este data de aspectele pe care se pune accentul, a subliniat profesorul Dumitru Sandu, autorul Raportului National.
Pentru 45% dintre romani cea mai importanta problema a tarii este situatia sa economica, proportie depasita doar de Ungaria (47%). Cel mai putin preocupati de acest subiect sunt irlandezii, doar 5% dintre ei considerand ca este o problema. La nivel european, situatia economica interna este considerata subiect de preocupare pentru doar 22% dintre cetatenii vechilor state membre si de catre 29% dintre cetatenii din tarile care au aderat in 2004, potrivit NewsIn.
Insa vechii europeni, 38% dintre ei, sunt preocupati de somaj, spre deosebire de doar 21% dintre romani, care considera o problema lipsa locurilor de munca. O proportie de 52% dintre cetatenii statelor care au aderat la UE in 2004 considera somajul principala problema a tarii in care traiesc. La nivel de tari, germanii sunt cei mai ingrijorati (70%), in timp ce irlandezii sunt cel mai putin preocupati de lipsa locurilor de munca (5%).
Preturile mari si inflatia ii preocupa pe 30% dintre romani, cu 15 procente mai mult decat media europeana a UE 15 si cu 10 procente mai mult decat cea a europenilor din penultimul val de extindere (2004). Doar pentru 1% dintre suedezi aceste subiecte reprezinta un motiv de preocupare, in timp ce pentru 56% dintre letoni preturile ridicate si inflatia sunt teme de ingrijorare.
Eurobarometrul 66 a fost realizat pe baza unui sondaj desfasurat in perioada 6-9 septembrie 2006, pe un esantion de 1.047 de subiecti. Acestia au oferit raspunsuri referitoare la atitudinea lor fata de UE si institutiile romanesti, la prioritatile lor sociale si la valorile in care cred. Realizatorii studiului considera ca acesta masoara pulsul Romaniei la momentul zero al drumului catre integrare.
Doar 48% dintre romani sunt multumiti de viata lor
Starea de multumire a populatiei este unul dintre cei mai importanti indicatori pentru politicile publice, iar Romania sta "foarte prost" la acest indicator, doar 48% dintre romani declarandu-se multumiti de viata lor, fata de 82% dintre vechii europeni, indica Eurobarometrul 66, publicat luni.
"Romania sta foarte prost la acest indicator, care demonstreaza eficienta politicilor publice", a spus profesorul Dumitru Sandu, realizatorul studiului la nivel national, care a atras atentia ca proportia de 48% este foarte mica. La nivel european, media statelor UE 15 este de 85%, iar a celor care au aderat la Uniune in 2004 este de 72%.
Suedezii sunt multumiti aproape in unanimitate (98%) de viata lor, in timp ce la polul opus se situeaza bulgarii: gradul de satisfactie este de doar 36%.
Totusi, romanii sunt increzatori in imbunatatirea situatiei lor, odata cu aderarea la UE, nivelul optimismului fiind considerabil mai mare decat in tarile UE: 42% fata de media UE de 35%.
In Romania, exista diferente intre regiunile de dezvoltare. Romanii din vestul tarii (63%) - Timis, Arad, Caras Severin si Hunedoara - si din nord-vest (58%) - Cluj, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Zalau, Maramures - se situeaza mult peste media nationala. in schimb locuitorii din sud-vestul tarii - Mehedinti, Gorj, Dolj, Olt, Valcea- sunt cei mai nemultumiti. Doar 36% dintre ei au declarat un grad ridicat de satisfactie referitor la nivelul de trai.
"Starea de multumire a populatiei are legatura cu comportamentul de migratie al acesteia", a subliniat Sandu. Migratia a rezolvat probleme pe care nu au reusit sa le rezolve politicile publice, situatia familiilor ai caror membri lucreaza in strainatate s-a imbunatatit, iar nivelul de satisfactie al acestora a crescut.
Eurobarometrul 66 a fost realizat pe baza unui sondaj desfasurat in perioada 6-9 septembrie 2006, pe un esantion de 1.047 de subiecti. Acestia au oferit raspunsuri referitoare la atitudinea lor fata de UE si institutiile romanesti, la prioritatile lor sociale si la valorile in care cred. Realizatorii studiului considera ca acesta masoara pulsul Romaniei la momentul zero al drumului catre integrar
Sacrificiul timpului liber in favoarea muncii
Implinirea personala este prioritara pentru 27% dintre romani, cea mai inalta rata din Europa, acestia fiind dispusi sa-si sacrifice timpul liber in favoarea muncii, pentru atingerea acestui scop, demonstreaza Eurobarometrul national dat publicitatii luni.
Ca reflex al unui sistem economic problematic, a unor dificultati economice si institutionale de autorealizare, romanii au pus pe primul loc al aspiratiilor lor implinirea personala.
Nu mai putin de 27% dintre ei, fata de 11% media europeana, au declarat implinirea personala prioritara. La o distanta considerabila sunt ungurii si estonii, 19%, cei mai putin preocupati de acesta fiind cipriotii (doi%).
Timpul liber este mai important decat munca in tarile din penultimul val de extindere (52%) si in UE 15 (48%), dar nu in Romania, unde doar 33% dintre participantii la sondaj s-au declarat de acord cu aceasta afirmatie. Totusi, germanii sunt, dintre europeni, cei mai dispusi sa-si sacrifice timpul liber in favoarea muncii (27%), in timp ce 67% dintre estoni au declarat contrariul.
Studiul a demonstrat totusi ca profilul romanului mediu concorda puternic cu acela al europeanului mediu in ceea ce priveste ierarhia valorilor, situand drepturile omului, pacea si respectul pentru viata pe primele locuri. Totusi, sensul economic al drepturilor omului, definit prin locuri de munca si salarii decente, este mai accentuat in Romania si in tarile din valul 2004 decat in UE 15. in schimb, in tarile UE 15, drepturile omului capata o alta semnificatie in mentalul colectiv: protectia mediului, asigurarea accesului la educatie si combaterea terorismului.
Eurobarometrul 66 a fost realizat pe baza unui sondaj desfasurat in perioada 6-9 septembrie 2006, pe un esantion de 1.047 de subiecti. Acestia au oferit raspunsuri referitoare la atitudinea lor fata de UE si institutiile romanesti, la prioritatile lor sociale si la valorile in care cred. Realizatorii studiului considera ca acesta masoara pulsul Romaniei la momentul zero al aderarii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
