Pentru un producător de carne de pasăre, spațiul de inovație în zona produsului finit este limitat. Carnea de pui ajunge, în general, la raft refrigerată sau congelată. Diferențierea reală apare mai devreme, în fermă, în standardele de creștere și în modul în care compania poate susține, cu dovezi, promisiunea făcută consumatorului.
„Puiul nu poate să producă decât aceleași produse, refrigerat sau congelat. Dacă vorbim din zona în care producem puiul, noi facem o inovație prin conceptul de creștere a puilor. Avem puiul nostru cu creștere lentă, care este singurul pui din România cu certificare”, a declarat George Safir.
Potrivit acestuia, produsul este realizat după standardul olandez Beter Leven 1, care presupune condiții diferite față de creșterea standard. Familia Safir menționează că Zdravăn Moldovenesc este primul pui din România certificat Beter Leven 1, iar standardul este acordat de o fundație olandeză pentru protecția animalelor.
Diferențele țin de mai multe elemente concrete de creștere:
- acces la lumină naturală;
- acces la padoc exterior;
- densitate mai mică față de puii standard;
- materiale de joc, pentru comportament natural;
- hrănire parțială cu mâna, zilnic.
„Puii au acces la lumină naturală, e obligatoriu să aibă o anumită suprafață din hală iluminată cu lumină naturală. Trebuie să iasă în padoc, în aer liber, trebuie să fie hrăniți și din mână, adică la anumite ore din program muncitorii se duc și îi hrănesc pur și simplu aruncându-le mâncare din mână”, a explicat Safir.
Standardul Beter Leven presupune acces la padoc exterior de minimum 25% din suprafața halei, lumină naturală prin geamuri și o densitate de 10 pui pe metru pătrat, mai redusă față de puii cu creștere normală.
Costuri mai mari, dar și o poziționare premium
Modelul de creștere lentă vine cu un cost mai ridicat. Densitatea mai mică, cerințele privind spațiul, accesul la exterior și procesele suplimentare din fermă se traduc într-un produs mai scump decât puiul standard. Pentru un producător, această alegere înseamnă o poziționare diferită în piață, mai apropiată de zona premium și de consumatorii care caută informații despre proveniență și bunăstare animală.
„Au spațiu de joacă, au densitate mult mai mică decât cei standard. Asta înseamnă că sunt și mult mai scumpi decât cei standard”, a precizat George Safir.
Într-o categorie puternic concurențială, în care prețul rămâne un criteriu important, diferențierea prin standarde certificate devine relevantă doar dacă este înțeleasă de consumator.
A doua zonă de inovație indicată de George Safir ține de economia circulară. Familia Safir folosește deșeurile rezultate din abatorizare pentru a produce făinuri proteice, care pot fi utilizate în industria pet food. În lipsa unei astfel de investiții, spune el, aceste resurse ar fi trebuit incinerate.
„Mai este zona economiei circulare, unde lucrăm la inovare. La început intuitiv, încercând să valorificăm resursele, dar în momentul când am emis primul raport ESG ni s-a spus că facem lucruri din direcția energiei cu mult timp înainte de a emite raportul”, a spus George Safir.
Compania menționează public că fabrica de făinuri proteice de la Costești a presupus o investiție de 9,5 milioane de euro și are rolul de a valorifica ceea ce rezultă în urma abatorizării puilor. Familia Safir afirmă, de asemenea, că această fabrică exportă făinuri proteice spre trei continente.
„Avem o fabrică de făinuri proteice în care folosim deșeurile de abator ca să le transformăm în făinuri care se folosesc în pet food. Dacă n-am fi făcut fabrica, ar fi trebuit incinerate. Deci ar fi trebuit să aruncăm energie, proteină, în aer”, a explicat directorul general al Familia Safir.
Pentru industria alimentară, astfel de investiții au o dublă miză. Pe de o parte, reduc risipa și presiunea asupra mediului. Pe de altă parte, creează linii secundare de business din fluxuri care, în mod tradițional, erau tratate ca pierderi sau costuri operaționale.
Digitalizare și AI: Familia Safir lucrează la un sistem intern numit Doina
A treia zonă de inovație menționată de George Safir este digitalizarea. Compania lucrează la un ecosistem în zona ERP și la un proiect intern de inteligență artificială, numit Doina, care ar urma să fie funcțional la finalul anului și implementat în mai multe zone ale businessului, inclusiv în calitate.
„Ultima zonă de inovație la noi este că avem un ecosistem în zona ERP-ului, a digitalizării, și chiar lucrăm la un AI al nostru, care se cheamă Doina. La finalul anului o să fie în funcțiune și va fi implementat în toate zonele, inclusiv pe zona de calitate”, a declarat George Safir.
Familia Safir este o afacere antreprenorială românească în industria cărnii de pasăre, cu tradiție declarată din 1945 și cu patru generații implicate în dezvoltarea businessului. Compania se prezintă ca un holding integrat, cu activități care includ carne de pasăre, ferme, abator, fabrică de preparate, distribuție, magazine, fabrică de nutrețuri combinate și fabrică de făinuri proteice.
George Safir a fost speaker la retailArena 2026, în calitate de Director General al Familia Safir, evenimentul fiind organizat în București, pe 13 și 14 mai 2026.
retailArena este un eveniment InternetCorp realizat de Wall-Street.ro și Retail.ro și organizat de IC Events, în parteneriat cu FAN Courier, eMAG Marketplace, Orange Business, ENVIRON, Mars, Mastercard, DKV, UniCredit Bank, VIVO, CBRE, Oney Bank, Upswing, Skroutz, Romanian Business Consult, POS Media, NielsenIQ și cu suportul Phoenix Media, Pepsico, Eisberg, SABON, DeLonghi, Rituals, Blue, La Vie en Rose, Urban Monkey, FruFru, MR. Charge, Ferma de sub Penteleu, Sezamo, Kestar, Danubius Exim, Zăganu, Familia Safir, Vintruvian Estates, Meolle, Market Aroma, Mediascope și Diane Marie.
