Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR: \"Nu este normal sa fie adoptate legi cu caracter retroactiv\". Relaxarea fiscala a adus, in fapt, o crestere a impozitelor cu 0,65%, au calculat patronii
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) ameninta cu greva fiscala, in cazul in care Guvernul nu isi va revizui atitudinea fata de intreprinzatori. Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, a declarat, ieri, ca juristii sai studiaza posibilitatea de a da in judecata statul pentru impozitarea dividendelor aferente anului 2004 cu 10 la suta.In acelasi timp, presedintele CNIPMMR a afirmat ca este analizata si varianta unei greve fiscale, in cadrul careia intreprinzatorii sa refuze sa isi plateasca obligatiile la bugetul de stat."Nu se pot adopta legi cu caracter retroactiv. Toate legile cu caracter fiscal se adopta la jumatatea anului. Discutiile de la jumatatea anului trecut se refereau la 2005, nu la 2004. De aceea, nu este normal ca dividendele sa se impoziteze, retroactiv, cu 10 la suta, in loc de cinci la suta", a declarat Nicolescu.Presedintele CNIPMMR a precizat, totodata, ca masurile de "relaxare fiscala" adoptate de noul Guvern nu fac decat sa impovareze, in realitate, agentii economici, in special microintreprinderile."Pentru anul 2004, impozitul pe profit plus impozitul pe dividende inseamna, in total, 28,75 la suta. In 2005, relaxarea fiscala ar fi de 4,35 la suta, insa, prin impozitarea dividendelor cu 10 la suta, rezulta o impovarare a agentilor economici cu 0,65 la suta. La acest lucru se adauga cresterea impozitului pe profit la microintreprinderi de la 1,5 la suta la trei la suta. Platim, in plus, si impozit pe inflatie. Statul isi ia banii la trei luni, iar agentii economici iau in carca inflatia", a afirmat Florea Parvu, vicepresedinte in cadrul CNIPMMR.Reprezentantii CNIPMMR au afirmat, de asemenea, ca dupa ce li s-au promis anumite lucruri inainte de alegeri, dupa instalarea noilor guvernanti si-au dat seama ca au fost pacaliti.
UPR cere un tratament egal pentru firme, indiferent de marimea lorUniunea Patronatelor din Romania (UPR) saluta adoptarea metodei de a converti datoriile in actiuni de stat, intrucat aceasta asigura salvarea catorva mii de locuri de munca si garanteaza recuperarea datoriilor la bugetul de stat, se arata intr-un comunicat al UPR. Uniunea Patronatelor din Romania, care reuneste cele mai importante patronate si confederatii patronale din Romania, a cerut, de asemenea, elaborarea unui act normativ care sa garanteze un tratament egal tuturor firmelor, indiferent de marimea acestora."Avand in vedere volumul mare de locuri de munca acoperit de majoritatea Intreprinderilor Mici si Mijlocii, chiar si de unele intreprinderi mari, consideram ca, intr-o tara ce militeaza pentru democratie si integrare in Uniunea Europeana, este imperios necesara aplicarea unui tratament egal tuturor societatilor comerciale indiferent de marimea lor", a cerut UPR.Din UPR fac parte Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania 1903, CNIPMMR, Consiliul National al Patronilor din Romania, Patronatul National Roman si Patronatul Roman.
Accesul la Programul SAPARD, blocat de birocratie si de refuzul bancilor de a credita mediul ruralCNIPMMR a propus, ieri, o serie de solutii pentru imbunatatirea accesului si implementarii Programului SAPARD. Printre problemele identificate in accesarea fondurilor SAPARD, in urma unui sondaj realizat de CNIPMMR in randul intreprinzatorilor, se afla cele de ordin bancar, precum si impedimente din punct de vedere al metodologiei de implementare. Astfel, bancile refuza sa crediteze firmele nou-infiintate din mediul rural, nu accepta garantii situate in mediul rural si nu vor sa crediteze decat agenti economici care au balante de indicatori financiari de clasa A, in timp ce marea majoritate a balantelor agricultorilor sunt de clasa B spre C. In plus, oamenii de afaceri au acuzat birocratia excesiva, gradul ridicat de complexitate in realizarea proiectelor SAPARD, care obliga societatile interesate sa-si caute firme de consultanta pentru elaborarea proiectului, termenul mare de plata (de 90 de zile) pentru transele acordate de Programul SAPARD proiectelor in derulare, durata indelungata de evaluare a proiectelor si faptul ca bancile nu vor sa analizeze solicitarea de credite pentru investitii in sectorul agricol, cu termene intre 5 si 11 ani. CNIPMMR a decis, astfel, sa propuna Ministerului Finantelor Publice (MFP) sa elibereze scrisori de garantie in favoarea bancilor, in vederea accesarii fondurilor SAPARD, acelor firme sau asociatii agricole care au contracte de arenda pe minimum cinci ani, suprafete de cateva sute de hectare si cateva sute de actionari sau arendatori. O astfel de inlesnire, in viziunea consiliului, ii va determina pe micii intreprinzatori sa se asocieze si sa-si reuneasca pamanturile in ferme mai mari, care pot accesa mult mai usor fondurile SAPARD. De asemenea, s-a propus cointeresarea bancilor prin interventia Bancii Nationale a Romaniei, astfel incat creditele agricole oferite de bancile comerciale sa fie credite de investitii cu dobanda mica, eventual subventionata de stat, precum si reducerea termenelor de raspuns din partea Agentiei SAPARD, privind selectarea proiectelor, ca si a termenelor de efectuare a platilor, de la 90 la 15 zile.Liberalizarea contului de capital ar putea avea loc fie la jumatatea acestui an, fie ar putea fi amanata, a afirmat, ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu, la un seminar al Camerei de Comert Romano-Americane, precizand ca o decizie in acest sens va fi luata in perioada urmatoare. Initial, acordarea accesului nerezidentilor la depozite in lei era programata pentru luna aprilie a acestui an. "Vom vedea daca vom realiza liberalizarea contului de capital in acest an. Masura ar putea fi aplicata fie la mijlocul anului, fie va fi amanata", a afirmat Tariceanu. Daca data la care se va produce liberalizarea contului curent va fi schimbata, vom afla numai dupa finalizarea discutiilor cu FMI, la 8 februarie.
Semnale in sprijinul amanarii au venit deja din partea FonduluiLa jumatatea lunii ianuarie, reprezentantul Fondului Monetar International la Bucuresti, Graeme Justice, a declarat ca liberalizarea totala a contului de capital in prima jumatate a acestui an nu poate fi luata decat in conditiile in care se reduc serios cheltuielile guvernamentale.In replica, premierul roman a aratat ca o decizie in acest sens va fi adoptata dupa consultarea mai multor specialisti, inclusiv a ministrului Finantelor Publice si a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.La inceputul anului trecut, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a amanat urmatoarea etapa de liberalizare a contului de capital, stabilind prin Regulamentul Valutar ca nerezidentii vor avea acces la depozitele in lei pe termen scurt cel mai tarziu la data de 10 aprilie 2005.Ulterior, intr-un document al Comisiei Europene se precizeaza ca "s-a luat act de angajamentul BNR" privind liberalizarea depozitelor bancare pana la jumatatea anului 2005.In fapt, grabirea liberalizarii complete a contului curent a fost o cerinta expresa a UE si este putin probabil ca BNR sa revina asupra deciziei, avand in vedere ca a mai cerut deja un ragaz anul trecut.
Banii fierbinti ar putea crea haos chiar in pragul aderariiPe de alta parte, o plecare in masa a fondurilor speculative in perioada 2006-2007 ar crea un adevarat dezastru in economie, care ar putea intarzia aderarea.Potrivit unor estimari oficiale, valoarea fluxurilor cu potential speculativ dupa liberalizarea contului de capital se va situa la aproximativ 2,5 miliarde de euro numai in acest an. Problemele apar cand acesti asa-numiti bani fierbinti parasesc Romania, in functie de scadenta, "carand" cu ei si banii din dobanzile mari (in comparatie cu nivelul mediu european) luate pe depozitele in lei.
Intarirea leului va deveni o constantaTariceanu a mai precizat ca, tinand cont de influxurile de capital, moneda nationala nu are cum sa se devalorizeze in perioada urmatoare.Pe de alta parte, premierul a observat ca aprecierea leului a afectat grav exportatorii si, in plus, a accentuat dezechilibrul balantei comerciale. Premierul crede insa ca este firesc ca moneda nationala sa creasca o data cu dezinflatia.Aflat la acelasi seminar, analistul economic Daniel Daianu a fost mult mai categoric in ce priveste evolutia leului. "Trebuie sa ne obisnuim cu un mediu economic in care intarirea leului va deveni o constanta", a spus Daianu. El a precizat totusi ca evitarea unei deprecieri masive dupa perioada de apreciere depinde numai de investitori si de cum vor reusi ei sa isi creasca nivelul de competitivitate in urmatorii 2-3 ani.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.
Te-ar putea interesa și:
