"Piata fortei de din nu va accepta sa angajeze absolventii de facultati in regim Bologna, care prevede, printre altele, cursuri de trei ani pentru facultati, asta si din cauza ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum. Masteratul va deneni obligatoriu pentru studentii care aspira la mai mult decat o functie de executie. In doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati, desi acum 7-8 ani putini se gandeau la studii postunversitare", a comentat, citat de NewsIn, rectorul ASE, prof. Ion Rosca.

Rectorul ASE mai spune ca pretentiilor angajatorilor se indreapta spre spre educatia continua a angajatilor lor. "Sunt companii in Romania si in lume, in special in domeniul bancar, care cer deja studii de doctorat”.

Tendinta ocuparii posturilor de conducere in baza studiilor postuniversitare nu are o vechime mai mare de cativa ani. Conform unor date ale Institutului National de Statistica, mai mult de jumatate dintre managerii romani nu au diplome de masterat. Ponderea acestora are insa toate sansele sa creasca in conditiile in care, conform unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri post-universitare.

Daca, pana acum cativa ani, numai studentii de top urmau cursuri postuniversitare, odata cu adoptarea Conventiei de la Bologna, programele de masterat au devenit mult mai comune. Unul dintre motive este acela ca, prin aderarea universitatilor romanesti la Conventia de la Bologna, diplomele de masterat sunt recunoscute international, ceea ce nu se intampla inainte.

De asemenea, dezvoltarea sectorului economic a dus la cresterea numarului de candidati pentru studii de master in domeniul business si pentru programele MBA, care, la ora actuala, sunt unele dintre cele mai cautate programe de studii postuniversitare.

Dintre studentii Scolii de Management din (Bucharest Business School), una dintre scolile care ofera programe MBA in Romania, jumatate sunt finantati de companiile unde sunt angajati, de cele mai multe ori in functii de conducere. Pe de alta parte, in ciuda costurilor extrem de ridicate ale programelor de MBA, care se ridica si la 15.000 , cealalta jumatate a studentilor isi plateste independent studiile.

MBA (Masters of Business Administration) este o diploma in managementul afacerilor. Foarte popular in mediile de afaceri din intreaga lume, programul MBA este considerat un pas important catre o cariera de succes in managementul afacerilor. In multe dintre companiile de renume si marile corporatii, un MBA este chiar o conditie-cheie in evaluarea candidatilor pe o pozitie de varf sau la avansarea ierarhica in cariera.

Anul acesta isi termina studiile prima promotie Bologna si ultima generatie care a facut patru ani de studii universitare. Academia de Stiinte Economice din Bucuresti a pregatit, pentru cele doua promotii, doua tipuri de masterat. Unul complementar, pentru cei cu patru ani de facultate, si unul de specializare, care continua pregatirea celor care au urmat trei ani de facultate in regim Bologna.

Citeste si:

Popularizarea programelor de masterat nu va duce, in opinia rectorului ASE, la scaderea calitatii invatamantului superior, decat in conditiile in care facultatile vor administra corect oferta de master.

"ASE, de exemplu, desi a dublat anul acesta numarul de locuri la masterat, va accepta la cursuri numai 70 la suta dintre absolventii de anul acesta. Dar trebuie sa se tina cont ca nu numai ei vor candida, ci si absolventi ai altor facultati si absolventi mai vechi. Daca se vor oferi fara limita locuri la master, bineinteles ca nu vom mai avea calitate in invatamant", spune prof. Ion Rosca.

Riscurile unei oferte prea generoase de locuri pentru studiile de masterat si, implicit, ale unei scaderi a calitatii invatamantului superior din Romania exista insa. Potrivit unor studii efectuate de Fundatia Soros, studentii romani sunt insuficient pregatiti pentru a urma cursuri superioare, iar tot mai multi dintre ei aleg sa-si plateasca studiile pentru a obtine, in final, o diploma. Iar asta se intampla, cred 81 la suta dintre profesorii univeristari romani, si din cauza numarului mare de locuri cu taxa pe care le ofera facultatile, pentru a-si creste veniturile. In plus, universitatile particulare au o oferta de locuri care ajunge sa fie si de zeci de ori mai mare decat cea a universitatilor de stat.

Procesul Bologna a inceput in 1999, cu scopul de a a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu European al Invatamantului Superior. Pentru aceasta, Conventia de la Bologna prevede cateva reglementari care sa duca, in final, la cresterea mobilitatii studentilor europeni, odata cu cresterea calitatii educatiei acestora.

Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, oferite gratuit de universitati, precum si promovarea educatiei pe tot parcursul vietii si a colaborarii intre universitatile europene. Reforma cel mai frecvent asociata cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe doua cicluri de studii. Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenta, cu durata de trei ani, fata de patru, cum era inainte, iar celalalt - masteratul, adica studiile de specializare, cu durata de un an.