"Guvernul nu a avut succes in a-si respecta promisiunile, avand in vedere ca avansul salariilor in sectorul public a ajuns la aproximativ 30%, cu mult peste tinta initiala, de 10%", a explicat Chidesciuc, citat de NewsIn.

Potrivit economistului ING, reforma pensiilor si reducerea contributiilor sociale, platite atat de angajati cat si de angajatori, ar putea limita cresterea veniturilor bugetare, iar, pe de alta parte, cresterea pensiilor si anul electoral vor pune probabil probabil presiune asupra cheltuielilor.

"Deficitul bugetului consolidat va depasi probabil nivelul de anul trecut, dar si plafonul impus prin tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, atat in 2008, cat si in 2009. Largirea deficitului bugetar sporeste riscurile unei retrogradari a Romaniei de catre agentiile de rating", a mai spus Chidesciuc.

Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a declarat, joi, ca majorarea salariilor functionarilor publici ar atrage inflamarea deficitului bugetar pana la 7% din PIB in 2009, ceea ce inseamna incalcarea, de catre Romania, a prevederilor Tratatului de la Maastricht.

Citeste si:

El a mai precizat ca aceeasi masura ar avea drept consecinta, in acest an, "cresterea deficitului bugetar cu 1,5 puncte procentuale in ultimul trimestru", in conditiile in care, dupa primele noua luni, acesta se plasa la 1,3 - 1,4% din PIB, iar Guvernul intentioneaza sa pastreze acest nivel si in octombrie.

De asemenea Vosganian a mai spus ca executivul ia in calcul sesizarea Curtii Constitutionale in legatura cu aprobarea de catre Parlament a majorarii salariilor din invatamant cu 50% si va cere un punct de vedere din partea BNR si CSAT.

"O astfel de masura ar antrena cresterea fara precedent a inflatiei, iar banca centrala ar fi nevoita sa modifice din nou dobanda de referinta", a mai spus, joi, ministrul economiei si finantelor.

Guvernul si-a propus, pentru acest an, un deficit al bugetului general consolidat de 2,3% din PIB, dupa ce anul trecut dezechilibrul bugetului public a fost de 2,3% din PIB, dupa standardele romanesti, si de 2,7% din PIB, dupa standardul european ESA95, de care tine cont Bruxelles-ul cand analizeaza performanta fiscala a tarilor membre.