Controversa a pornit de la un document de 76 de pagini adoptat de Secția pentru judecători a CSM, în care Consiliul indică politicieni, partide, ONG-uri, publicații și persoane publice pe care le acuză că ar fi contribuit, în ultimul an, la o campanie de decredibilizare a justiției. CSM susține că documentul are sprijinul a 3.580 de judecători.
În document sunt menționați, printre alții, politicieni din USR și PNL, inclusiv Dominic Fritz, Cristian Ghinea, Laurențiu Ștefănescu, Cătălin Teniță, Ruben Lațcău, dar și Ana Birchall, fost ministru al Justiției. CSM invocă și „atitudinea rău-voitoare a unei părți a presei”, indicând publicații precum G4Media, Recorder și PressHub. În cazul G4Media, Consiliul susține că publicația ar fi scris, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție.
Potrivit CSM, toate cele 239 de instanțe din țară s-au întrunit marți în adunări generale, iar 98,6% dintre judecătorii prezenți, reprezentând 84% din totalul judecătorilor în funcție, ar fi denunțat „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, scrie Agerpres.
Documentul CSM urmează să fie transmis mai multor instituții europene și internaționale, inclusiv Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului Europei și Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Forumul Judecătorilor contrazice CSM
Asociația Forumul Judecătorilor contestă modul în care Secția pentru judecători a prezentat votul din instanțe. Organizația susține că adunările generale nu au avut ca obiect aprobarea documentului CSM, ci reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților dintr-un proiect publicat de Ministerul Muncii, conform Agerpres.
Forumul Judecătorilor afirmă că cei 3.580 de judecători invocați de CSM „nu au votat un astfel de material” și că documentul nu le-a fost comunicat în prealabil. Asociația susține că hotărârea CSM conține atacuri la adresa unor partide, jurnaliști, publicații, ONG-uri, persoane publice și chiar asociații ale magistraților.
„Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu dorește reforme în justiție”, susține Forumul Judecătorilor.
Asociația anunță că analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru judecători a CSM pentru afirmațiile pe care le consideră nereale.
USR: CSM depășește limitele apărării legitime
USR a transmis că ia act „cu mare îngrijorare” de hotărârea CSM și cere o dezbatere publică despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia.
Partidul susține că a apărat independența justiției încă de la înființare și consideră că includerea sa într-o zonă a „dușmanilor justiției” este „în cel mai bun caz, o ironie absurdă”.
USR afirmă că dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și dreptul organizațiilor civice de a critica funcționarea justiției sunt garantate constituțional.
„O hotărâre care împarte presa în bună și rea, care nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a «dușmanilor justiției», depășește limitele apărării legitime”, transmite USR.
Declic acuză CSM de „liste negre”
Comunitatea Declic acuză CSM că a creat „un derapaj grav” prin întocmirea unor „liste negre” cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din justiție.
Organizația anunță că va continua procesul prin care contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, numire pe care o califică drept „ilegală”.
„CSM a creat un derapaj grav prin întocmirea unor «liste negre» cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din sistem. Acestea sunt tactici totalitare de intimidare, nu metode democratice”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic, clitată de Agerpres.
Potrivit Declic, documentul CSM funcționează ca „un drept la replică emis în beneficiul exclusiv al judecătoarei Lia Savonea” și nu reflectă opinia judecătorilor „onești”.
Tomac: Un stat de drept puternic nu se teme de întrebările presei și ONG-urilor
Premierul desemnat Eugen Tomac a reacționat mai rezervat, afirmând că respectă autonomia constituțională a CSM și dreptul instituției de a-și exprima poziția, dar că într-o democrație matură trebuie garantată libertatea de exprimare.
„Un stat de drept puternic nu se teme de întrebările presei, ale ONG-urilor”, a declarat Tomac la RFI România.
El a spus că România are nevoie de o justiție independentă, dar și de dialog, transparență și control public asupra instituțiilor.
„Este fundamental să garantăm libertatea de exprimare, la fel cum trebuie să respectăm și independența Justiției”, a mai spus premierul desemnat citat de Agerpres.
Disputa deschisă de hotărârea CSM pune față în față două teme sensibile: apărarea independenței justiției și dreptul societății de a critica modul în care funcționează sistemul judiciar.
